Reprezentanţii PNL, USR şi PMP au afirmat vineri, după adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2018, că veniturile sunt supradimensionate, că investiţiile vor fi diminuate şi că nu vor fi respectate prevederile Tratatului fiscal, în timp ce deputatul Varujan Vosganian (ALDE) a declarat că o reducere a cheltuielilor cu 20 de miliarde de lei ar presupune o diminuare cu 25% a salariilor.

Senatorul Florin Cîţu (PNL) a explicat, în şedinţa de plen, că liberalii au votat împotriva bugetului, pentru că are veniturile "supradimensionate".

"Acest buget - poate nu vi s-a spus - dar încalcă Tratatul fiscal semnat de România în 2012. Faptul că nu ştiţi ce înseamnă deficit structural nu reprezintă o scuză. Puteţi să întrebaţi, să vă informaţi. Nu în ultimul rând, acest buget reprezintă încă o cărămidă la zidul pe care l-aţi construit în 2017, între dvs şi noi, restul societăţii. Şi, protejaţi de acest zid, vreţi în continuare să furaţi banii acestei ţări şi să nu răspundeţi pentru asta", a declarat el.

Senatorul Traian Băsescu (PMP) a precizat că Partidul Mişcarea Populară nu a votat bugetul deoarece nu respectă angajamentele României de după promulgarea Tratatului fiscal.

"Nu respectă principiul reducerii deficitului structural. Este un buget care ne îndepărtează de zona euro şi este un buget care ne trimite într-o zonă de risc. Când spun zonă de risc nu spun că nu vor fi bani. Vor fi bani, nu neapărat din venituri, dar veţi merge pe ideea de a împrumuta în continuare, în condiţiile în care toate statele UE îşi reduc datoria publică, urmare a aplicării Tratatului fiscal", a spus el.

Deputatul Claudiu Năsui (USR) a afirmat că bugetul pentru 2018 pregăteşte România doar pentru un termen scurt.

"Pe termen lung, cheltuielile structurale ale statului român sunt exorbitante, au crescut enorm de mult şi se bazează pe nişte venituri supraevaluate. Se bazează pe nişte venituri care, dacă nu se realizează, va trebui să facem exact ceea ce s-a întâmplat şi în 2017. Anume: tăiere din investiţii şi creştere de taxe şi impozite, pentru că va fi mult mai greu să scădeţi aceste cheltuieli structurale, după ce le-aţi crescut. Suntem în scenariul de dinainte de criză, exact atunci când era euforia şi aveam impresia că putem să o ducem la nesfârşit cu creşterea economică. Lucrurile acestea se vor întoarce împotriva poporului român şi împotriva electoratului. Ce e trist e că proiecte mari, cum sunt Autostrada Târgu Mureş - Iaşi sau alte priorităţi ale statului român, în momentul acesta nu mai avem nicio şansă să le realizăm, pentru că acest buget, aşa cum a fost făcut, şubrezeşte economia României", a precizat Năsui.

Deputatul Varujan Vosganian (ALDE) a declarat însă că aplicarea prevederilor Tratatului fiscal ar fi presupus o tăiere a cheltuielilor cu 20 de miliarde de lei.

"20 de miliarde de lei înseamnă 25% din salarii - şi vă rog să mă iertaţi, a doua oară noi n-o facem - sau înseamnă o treime din pensii. Noi respectăm UE. Nu este pentru prima oară - şi numesc aici Franţa, Marea Britanie şi altele - s-au apropiat sau au depăşit cu mult nivelele pe care tratatele internaţionale le stabileau şi mă refer în primul rând la Tratatul de la Maastricht. Aceste ţări s-au dezvoltat utilizând datoria publică. Media datoriei publice în UE este de 84% din PIB. România are 38% din PIB, adică mai puţin de jumătate din media europeană", a susţinut el.

Vosganian a arătat că, în contextul în care creşterea PIB este de 5,6%, un deficit bugetar de până la 3% nu majorează datoria publică.

"Până când colegii noştri nu ne explică de unde tăiem 20 de miliarde, ca să le dăm lor pentru cele 3.000 de amendamente - încă 100 de miliarde pe care le-am cerut - eu zic să tratăm cu rezervă aceste opţiuni. În legătură cu UE, aţi văzut că în raportul macroeconomic este proiecţia pe termen lung, care arată modul în care pe termen lung România se va încadra în prevederile Tratatului. De aceea, vă rog eu, din două una: ori cereţi tăieri de cheltuieli, ori cereţi adăugiri de cheltuieli. Nu putem să facem capele mortuare din tăieri de cheltuieli bugetare", a adăugat el.

AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Irina Giurgiu)