Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat marţi că modificările aduse de parlamentari Legilor Justiţiei pun ordine într-o serie serie de texte normative care ar fi fost 'folosite' de procurori ca 'pretexte' pentru 'consolidarea' unei zone de putere 'incompatibilă' cu un regim democratic.

"Până a fi pe atât de curajoase pe cât unii dintre noi am sperat, aceste modificări şi completări au darul de a pune ordine într-o serie de texte normative ce au fost folosite de procurori ca pretexte pentru consolidarea unei zone de putere deopotrivă instituţională şi personală ce nu este prevăzută în Constituţie şi nici nu este compatibilă cu un regim democratic. De mai bine de 10 ani, procurorii, cu precădere cei de la DNA, dar nu exclusiv, şi-au arogat o calitate pe care Constituţia nu le-o încredinţează şi anume independenţa. Potrivit legii fundamentale, judecătorii sunt cei care trebuie să se bucure de independenţă, în timp ce procurorilor (art. 132 alin. 1 din Constituţie) atât sub control ierarhic, cât şi sub autoritatea Ministrului Justiţiei li se cere să fie imparţiali. Independenţa procurorilor a fost invocată astăzi ca un adevăr revelat asociat întotdeauna luptei împotriva corupţiei, transformată, la rândul ei, într-un soi de religie laică cu preoţi, preotese, cu o masă de fideli fanatici sau care mimează fanatismul din laşitate, ignoranţă, din interes sau frică. Poate îi transmiteţi domnului Orban", a afirmat Tăriceanu marţi, în numele grupului ALDE, la dezbaterile din plenul Senatului referitoare la modificarea Legii privind statutul magistraţilor.

El a adăugat că Legile Justiţiei nu au suferit "o modificare substanţială" şi a susţinut că în Parlament a existat "prea puţină disponibilitate de partea majorităţii, dar şi de partea Opoziţiei de a asculta argumente, de a discuta raţional şi logic".

"Nici comisia specială comună şi nici colegii din Camera Deputaţilor nu au procedat la o modificare substanţială a Legilor Justiţiei, (...) lucrând într-un climat îndeobşte ostil marcat inclusiv în Parlament de tonalităţi agresive şi iraţionale. Colegii din comisia specială au propus o operă mult mai modestă, dar aş spune totuşi nu mai puţin preţioasă şi necesară. În termeni juridici, ei s-au comportat mai degrabă ca nişte glosatori. Au lămurit în cuvinte clare şi precise înţelesul pe care legiuitorul l-a atribuit iniţial atunci când a redactat şi adoptat prevederile cuprinse în Legile 303, 304 şi 317 din 2004. În al doilea rând, au pus în acord articolele de lege pe care au lucrat cu numeroasele hotărâri succesive ale CCR. Aceasta este realitatea şi nu cea pe care unii, încercând să dezinformeze, au prezentat-o. Prin urmare, nu avem, deci, a ne pronunţa asupra unei piese de legislaţie complet nouă", a spus Tăriceanu.

Potrivit preşedintelui ALDE, deşi majorităţii i-a lipsit "îndrăzneala" să facă "un pas hotărât înainte", schimbările aduse Legilor Justiţiei au fost criticate.

"Ne-a lipsit poate îndrăzneala să facem un pas hotărât înainte. Paradoxal, unora li s-a părut că schimbările aduse de proiectele legislative pe care le vom lua în dezbatere (la Senat - n.r.) sunt insuportabil de ample. Cine sunt cei care ne suspectează, ne acuză chiar de o răscolire radicală a cadrului normativ în care funcţionează Justiţia? Ei bine, în primul rând, şefii marilor Parchete şi magistraţii care se încolonează, de regulă, în urma lor. Apoi o parte din opinia publică ce se manifestă în spaţiul virtual sau care ocupă cu repetiţie străzile Capitalei şi altor oraşe. Şi, nu în ultimul rând, unele voci uneori regretabil de stridente şi ridicol de necredibile din vocile partidelor de Opoziţie. (...) Cei care au contestat aceste modificări legislative nu s-au remarcat, din păcate, nici măcar accidental prin ştiinţa dreptului sau prin cunoaşterea detaliată a textelor puse în dezbaterea publică", a adăugat Tăriceanu.

El a amintit că DNA a transmis la sfârşitul săptămânii trecute un comunicat, pe care l-a calificat drept "ultimul exemplu al unei lecturi superficiale".

"Comunicatul DNA de la sfârşitul săptămânii trecute nu este decât ultimul exemplu al unei lecturi superficiale, părtinitoare şi mistificatoare a legii. Este îngrijorător să constatăm că unii procurori cu funcţii de mare responsabilitate au devenit experţi în diversiune, agitaţie şi propagandă şi nu se mai tem să îşi afişeze ignoranţa în ştiinţa dreptului. Constituţia le cere în mod explicit procurorilor să fie imparţiali. Am primit în ultimele luni dovezi zdrobitoare despre lipsa de imparţialitate, despre lipsa capacităţii de discernământ a unor şefi de Parchete, iar incapacitatea lor de a citi cu obiectivitate şi echilibru intelectual un text de lege este acum evidentă pentru întreaga societate. Nouă nu ne rămâne decât să îndreptăm ce a determinat această ostilitate iraţională şi profund colorată ideologic faţă de modificarea Legilor Justiţiei, ostilitate declamată public pe un ton şi cu un vocabular ce aminteşte de demascările şi incriminările din anii '50", a completat preşedintele Senatului.

El şi-a întrerupt discursul, care a durat aproximativ zece minute, când senatori USR s-au aşezat în spatele său cu pancarte galbene sub forma unei palme inscripţionate cu textul "Toţi pentru Justiţie".

Senatul a adoptat, în şedinţa plenului de marţi, în calitate de Cameră decizională, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. AGERPRES/(A, AS - autor: Livia Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)