Răspunderea statului nu înlătură răspunderea civilă, penală sau disciplinară a judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, au decis luni parlamentarii Comisiei speciale pentru Legile Justiţiei, care au adoptat un amendament în acest sens.

Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

Parlamentarii au mai decis că nu este îndreptăţită în repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror. Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se va îndrepta cu acţiune împotriva Ministerului Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile survine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de cel mult şase luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

Potrivit unui alt amendament, în termen de două luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunţate în activitatea prevăzută de alin. 4, Ministerul Finanţelor Publice va sesiza Inspecţia judiciară în vederea constatării existenţei relei-credinţe sau gravei neglijenţe a judecătorului sau procurorului care a săvârşit eroarea judiciară, potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

După rămânerea definitivă a raportului Inspecţiei judiciare prin care s-a constatat reaua-credinţă ori grava neglijenţă a judecătorului sau procurorului, statul exercită acţiunea în regres împotriva judecătorului sau a procurorului. Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine în primă instanţă Curţii de Apel Bucureşti, Secţia civilă. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile la Curtea de Apel Bucureşti sau la Parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de către o Curte de Apel învecinată, la alegerea reclamantului.

Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. 9, se poate exercita calea de atac a recursului la Secţia corespunzătoare a ÎCCJ.

CSM poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea de răspundere profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, diminueze sau să înlăture răspunderea juridică determinată de reaua-credinţă sau grava neglijenţă, prevede un alt amendament PSD-ALDE.

Amendamentele, care sunt aduse la proiectul Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor, urmează să fie supuse votului plenului Senatului. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)