Patriarhul Daniel consideră că fostul suveran Mihai I a fost un credincios statornic al Bisericii Ortodoxe Române, care "nu s-a sfiit niciodată" să o mărturisească în public.

"Omagiem astăzi personalitatea luminoasă a personalităţii sale Regelui Mihai I pentru marile virtuţi care l-au călăuzit de-a lungul întregii sale vieţi - şi anume credinţa în Dumnezeu, iubirea faţă de poporul român, răbdarea în suferinţă, demnitatea în comportament şi puterea de a-i ierta pe cei ostili. Mare personalitate istorică a veacului său, monarh, mareşal al României, veteran al celui de-al Doilea Război Mondial, eroic în actul de la 23 august 1944, Regele Mihai I a fost în acelaşi timp un credincios statornic al Bisericii Ortodoxe Române. Un om cu o credinţă puternică şi care nu s-a sfiit niciodată să o mărturisească în public, trăind potrivit principiului călăuzitor al monarhiei române - 'Nihil sine Deo!'", a afirmat, luni, patriarhul Daniel, în şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată omagierii personalităţii Regelui Mihai I.

Întâistătătorul BOR a amintit că în prima parte a copilăriei tânărul principe Mihai s-a bucurat de educaţia duhovnicească a mamei sale, regina Elena, "o femeie deosebit de credincioasă şi evlavioasă".

"Mai târziu, Regele avea să mărturisească adesea faptul că de la mama sa Elena a deprins obiceiul de a se ruga des, de a citi scriptura, de a frecventa biserica, de a se spovedi şi împărtăşi. (...) Actul de abdicare forţată de la 30 decembrie 1947 şi plecarea Regelui Mihai I din România într-un îndelungat şi nedrept exil a fost o grea lovitură pentru România, dar şi pentru Biserică, deoarece în anii următori regimul comunist va începe o lungă perioadă de persecuţie împotriva bisericii şi împotriva celor care manifestau fidelitate sau admiraţie faţă de monarhie", a mai spus patriarhul.

El a adăugat că în exilul îndelungat al Regelui Mihai "credinţa sa puternică l-a ajutat să treacă răbdător biruitor şi demn peste toate necazurile şi nedreptăţile îndurate". Deşi geografic departe de România, Regele Mihai a continuat să frecventeze Biserica ortodoxă, al cărui fiu spiritual era prin botez, a adăugat acesta.

Patriarhul Daniel a subliniat că Mihai I, botezat ortodox, s-a căsătorit ortodox cu regina Ana şi şi-a botezat cele 5 fiice în aceeaşi credinţă.

"În ultimele 2 decenii, prezenţa Regelui Mihai în România la marile sărbători creştine sau la diverse evenimente importante din viaţa bisericii a devenit una familiară şi mult apreciată de cler şi popor. (...) Ultimii ani ai vieţii Regelui Mihai s-au identificat într-un fel cu viaţa de rugăciune a călugărului, deoarece, fiind înconjurat şi îngrijit de maici călugăriţe, le cerea acestora să facă pravila lor zilnică de rugăciune cu voce tare în prezenţa sa. (...) Regele Mihai a trăit cu discreţie, dar cu intensitate credinţa sa în care a fost botezat şi pe care a păstrat-o cu multă grijă în toată viaţa sa ca fiind cea mai preţioasă comoară primită de la mama sa regina Elena şi de la poporul român evlavios. Această credinţă l-a ajutat să fie statornic în iubirea sa faţă de poporul român, de biserică şi de familie", a punctat patriarhul Daniel.

Acesta a evidenţiat că, deşi Regele Mihai era un creştin ortodox "în cuvânt şi faptă", era în acelaşi timp respectuos faţă de alte culte religoase, fiind "un om al păcii interetnice şi interreligioase".

"Regele Mihai a militat şi a contribuit intens pentru integrarea României în NATO şi în UE, pentru că preţuia mult libertatea şi democraţia. (...) Prin personalitatea, viaţa şi lucrarea sa, Regele Mihai I al României va rămâne în memoria poporului român o făclie de înviere în vremuri de răscruce", şi-a încheiat patriarhul Daniel discursul în Parlament. AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, imagine: Alfred Schupler, redactor video: Mihuţ Năstăsache, grafician: Liliana Iordan)