Unul dintre părinţii fondatori ai rachetei şi astronauticii mondiale, Hermann Julius Oberth, inventatorul duzei conice, piesă care a permis pentru prima dată rachetelor să ajungă în cosmos, dar şi inventatorul rachetelor V1 şi V 2 folosite de Adolf Hitler în cel de-al doilea Război Mondial, s-a format la Sighişoara, la Şcoala din Deal.

Sursa foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES FOTO

Directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă, a declarat, pentru AGERPRES, că Hermann Julius Oberth este una dintre cele mai mari personalităţi ale Sighişoarei, chiar dacă este revendicat de trei oraşe din România - Sibiu, unde s-a născut, Sighişoara, unde a urmat gimnaziul şi liceul, iar apoi a venit ca profesor pentru un timp şi s-a căsătorit, şi Mediaş, unde a activat ca profesor în perioada interbelică.

"Hermann Julius Oberth era fiul doctorului Julius Oberth, cel care a pus bazele spitalului din Sighişoara, care servea ca spital al Comitatului Târnava Mare. Studiile generale şi liceale le face la Sighişoara, apoi ajunge în Germania. De mic copil, sub influenţa mamei sale a fost un spirit progresist şi a fost influenţat de un roman în vogă a lui Jules Verne, 'De la Pământ la Lună'. Pasiunea insuflată pe linie maternă a ajuns să fie o preocupare ştiinţifică şi inclusiv în teza lui de doctorat va demonstra că ceea ce a spus Jules Verne se poate proba ştiinţific. Din păcate, teza sa de doctorat nu a fost acceptată de universităţile germane, care au considerat lucrarea ca o chestie fantasmagorică. În schimb, Universitatea din Cluj-Napoca i-a acordat titlul de doctor. După Primul Război Mondial, Hermann Oberth activează un timp în Sighişoara, unde s-a căsătorit, însă se va muta la Mediaş, unde va activa ca profesor. Era un personaj atât de pasionat de domeniul construirii de rachete, încât uita de lecţii şi îşi preda propriile teorii", a spus Nicolae Teşculă.

Istoricul a spus că între Sighişoara şi Mediaş există acum şi o dispută referitoare la locul în care Hermann Julius Oberth a făcut primul experiment ştiinţific.

"Oberth aducea elevii şi la experimentele ştiinţifice, făcea machete de rachete pe care le folosea la experimente. Unii spun că primele experimente le-a făcut la Sighişoara, însă la Mediaş se păstrează şi anumite documente. Cât timp a activat la Mediaş, Hermann Julius Oberth a fost curtat de americani, de sovietici şi chiar Regele Carol al II-lea i-a propus să facă un institut de cercetare, care însă nu s-a putut materializa la noi. Va ajunge în Germania înainte de Al Doilea Război Mondial şi va lucra la proiectul de rachete al Germaniei, la rachetele V1 şi V2. După cel de-Al Doilea Război Mondial, a activat la NASA, la programul Apollo şi va lucra la proiectul de rachete, la proiectul de stabilizare a sateliţilor artificiali. Aici a inventat duza conică, care ajută propulsia, ajută navetele spaţiale să treacă dincolo de atmosfera terestră", a arătat Teşculă.

Sursa foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES FOTO

Duza Conică (sau ajutajul) este o piesă tubulară extrem de rezistentă, folosită pentru reglarea presiunii sau a vitezei de scurgere la fluide. Specialiştii susţin că fără duza conică rachetele spaţiale ar exploda.

Hermann Julius Oberth este şi cel care a dezvoltat o teorie matematică detaliată, propunând dezvoltarea rachetelor în trepte şi a camerelor de ardere răcite cu combustibil, fiind nominalizat între cele patru genii mondiale în domeniu, alături de rusul Konstantin E. Ţiolkovski, căruia i se atribuie ecuaţia zborului rachetei din propunerea sa pentru construcţia rachetelor, în 1903, americanul Robert H. Goddard, căruia i se atribuie primul zbor al unei rachete cu combustibil lichid, în 1926, şi inginerul austriac Eugen Stanger, care o scris o carte pe subiectul rachetelor cu combustibil lichid cu câţiva ani mai devreme de reuşita americanului

Sursa foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES FOTO

După reuşitele sale în domeniul rachetelor, Hermann Julius Oberth s-a întors în vizită în România în 1972, la o întâlnire de la terminarea liceului, la Sighişoara, dar s-a întâlnit la Bucureşti şi cu Dumitru Prunariu, primul şi singurul român care a zburat vreodată în spaţiul cosmic, apoi a vizitat şi Sibiul, Mediaşul, iar Universitatea Babeş-Bolyai i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa.

Muzeul din Turnul cu Ceas al Cetăţii Sighişoarei adăposteşte o vastă biografie a omului de ştiinţă, aceste exponate fiind printre cele mai vizitate locuri de către miile de turişti veniţi la Sighişoara.

Din biografia aflată în Turnul cu Ceas, turiştii pot afla că marele om de ştiinţă s-a născut la Sibiu în 1894, iar apoi s-a mutat la Sighişoara, iar printre cărţile care i-au marcat viaţa cercetătorului le putem găsi pe cele ale Jules Verne, cu care a intrat în contact la vârsta de 12 ani, la Sighişoara. Acesta a fost influenţat extrem de mult de volumul "De la Pământ la Lună", pe care aproape că l-a învăţat pe de rost, iar din acel moment a început să calculeze viteza cu care capsula spaţială trebuia să plece pentru a învinge gravitaţia şi a ajunge la Lună.

Vizitatorii află din muzeul din Turnul cu Ceas faptul că Hermann Oberth a fost un copil neobişnuit, iar înainte de a împlini 7 ani îşi nota o serie de invenţii, cum ar fi o roată de moară uriaşă, care să preia apa cascadei Niagara pentru a produce energie, sau un complex care să colecteze fulgere şi să înmagazineze energia.

Sursa foto: (c) Dorina Matiş / AGERPRES FOTO

Din biografia omului de ştiinţă se mai poate desprinde faptul că o parte dintre invenţiile acestuia au fost folosite la construirea rachetelor naziste V-2, că a testat racheta cu combustibil solid pe bază de azotat de amoniu, care a fost concepută în 1935, la Mediaş, şi că s-a alăturat echipei fostului său student, von Braun, împreună cu care a construit rachete spaţiale în Huntsville (SUA).

Şi cinematografia a fost marcată de personalitatea lui Hermann Oberth, în 1928 a fost chemat de studiourile Universum Film AG din Berlin pentru a fi consultant ştiinţific în pelicula "The Woman in the Moon", iar în onoarea sa în filmul "Star Trek III - The Search of Spock" a fost introdusă o navetă spaţială din clasa Oberth, modele ce au fost folosite de mai multe ori în serialul "Star Trek - The Next Generation". În plus, un crater de pe Lună poartă numele lui Hermann Oberth.

Hermann Oberth a murit la Nurnberg, în 28 decembrie 1989, la vârsta de 95 de ani. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)