O nouă cercetare arată că persoanele care se bazează pe inteligența artificială (AI) pentru a rezolva probleme simple obțin rezultate mai slabe - și sunt mai predispuse să renunțe - atunci când trebuie să rezolve sarcini similare fără acest ajutor, comparativ cu persoanele care nu apelează la AI pentru a obține răspunsuri rapide, transmite marți Live Science care citează un studiu prezentat la începutul acestei luni în cadrul Conferinței privind Modelarea Limbajului (Conference on Language Modeling) din 2026, desfășurată la San Francisco.

Studiul a analizat efectele delegării efortului mental către un chatbot bazat pe AI, în contextul unor sarcini de aritmetică și de înțelegere a textului. Un număr tot mai mare de cercetări sugerează că acest proces, numit 'descărcare cognitivă' (cognitive offloading), afectează negativ învățarea pe termen lung și capacitatea de gândire critică.

'Îngrijorarea vizează ceea ce oamenii de știință din domeniul cognitiv numesc 'dificultăți dezirabile' - acel efort productiv care, în timp, contribuie la dezvoltarea abilităților', a explicat pentru Live Science, într-un e-mail, Grace Liu, autorul principal al studiului și doctorandă în învățare automată la Universitatea Carnegie Mellon. 'Dacă AI elimină constant acest efort, oamenii pot obține răspunsul corect pe moment, dar își dezvoltă o capacitate independentă mai puțin solidă'.

Liu și colegii săi au recrutat 1.222 de participanți pentru acest studiu, care a fost publicat inițial sub formă de pre-print la începutul anului, fiind ulterior supus procesului de evaluare inter pares (peer review). Cercetătorii au conceput trei experimente controlate și randomizate, incluzând două seturi de probleme matematice cu fracții și o serie de întrebări de înțelegere a textului. Participanții au fost împărțiți în trei grupuri, astfel încât să nu existe suprapuneri între experimente. Fiecare experiment a durat între 13 și 15 minute.

În primul experiment, echipa a repartizat aleatoriu 354 de participanți în două grupuri: unul care a avut acces la un chatbot bazat pe AI și unul fără acces. Cercetătorii au oferit ambelor grupuri aceleași 12 probleme cu fracții. Grupul care a beneficiat de ajutorul AI a putut afla răspunsurile imediat sau a putut primi indicii prin interacțiunea cu chatbotul. Ulterior, cercetătorii au eliminat asistentul AI - fără o notificare prealabilă - pentru un ultim set de trei probleme cu fracții, care au fost prezentate tuturor participanților, indiferent de grupul din care făceau parte.

Ambele grupuri au avut posibilitatea de a sări peste probleme. Cercetătorii au precizat clar participanților că nu există penalizări pentru răspunsurile greșite. Prin urmare, decizia de a sări peste o problemă a fost una deliberată, reprezentând o alegere de a nu se implica în rezolvarea acesteia, se menționează în studiu. Participanților din ambele grupuri li se comunica, de asemenea, răspunsul corect la fiecare problemă în cazul în care greșeau, astfel încât să poată învăța din erorile comise.

Acest prim experiment a arătat că participanții din grupul care a beneficiat de inteligență artificială au avut o probabilitate mai mare de a rezolva problemele cu fracții și o probabilitate mai mică de a renunța, comparativ cu celălalt grup. Însă, odată cu eliminarea AI, performanța acestora a scăzut, au început să sară peste mai multe probleme sau să nu le poată rezolva, ceea ce sugerează că utilizarea AI a afectat negativ performanța în sarcini realizate fără asistență, precum și perseverența și motivația.

Al doilea experiment a replicat primul studiu, implicând 667 de participanți și câteva ajustări minore în designul experimental - inclusiv o etapă de pre-testare, care a permis cercetătorilor să elimine persoanele incapabile să rezolve chiar și cele mai elementare probleme. Rezultatele au fost similare cu cele din primul experiment, indicând faptul că utilizarea AI pentru sarcini simple subminează perseverența și dorința de a finaliza aceleași sarcini fără ajutorul tehnologiei, mai ales atunci când AI este folosită pentru a obține direct soluțiile.

Liu a menționat că și calculatoarele permit oamenilor să transfere sarcini de calcul către un instrument extern, ceea ce ar putea duce la un declin similar al performanței independente. 'Motivul pentru care studiem specific inteligența artificială este acela că ea permite oamenilor să transfere către un instrument extern procesele de raționament, în sarcini care acoperă domenii foarte diverse', a explicat ea.

Într-un al treilea experiment, echipa a analizat impactul asistenței oferite de AI asupra înțelegerii textelor citite - un proces care implică abilități de interpretare a sensului și construirea unor modele mentale (reprezentări interne ale realității externe). Studiul a inclus 201 participanți, împărțiți într-un grup care a avut acces la AI și un grup de control. Cercetătorii au adresat ambelor grupuri cinci întrebări de verificare a înțelegerii, după care au dezactivat chatbotul AI și au oferit fiecărui participant încă trei întrebări suplimentare.

Rezultatele au oglindit concluziile primelor două experimente, sugerând că scăderea perseverenței nu a fost o particularitate specifică problemelor de matematică, ci un efect general al delegării proceselor cognitive către inteligența artificială.

'Cea mai semnificativă constatare este că persoanele care deleagă mai mult din efortul lor cognitiv către AI înregistrează un declin mai pronunțat al perseverenței (o rată mai mare a problemelor sărite) - o abilitate esențială, relevantă în orice domeniu', a explicat Liu. Un posibil motiv pentru care oamenii nu mai încearcă odată ce au experimentat ajutorul AI este că se obișnuiesc cu rapiditatea răspunsurilor și percep orice metodă care durează mai mult ca fiind ineficientă, au scris cercetătorii în studiu. Însă studiile arată că perseverența în dificultate este esențială pentru dobândirea de abilități și învățare, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la impactul pe termen lung al utilizării AI pentru sarcini simple.

Potrivit studiului, cercetările de până acum sugerează că o dependență excesivă de inteligența artificială ne diminuează capacitățile cognitive și stăpânirea diverselor domenii.

Pentru a încuraja învățarea pe termen lung, dezvoltarea competențelor și autonomia, modelele de inteligență artificială și chatbot-urile ar trebui concepute astfel încât să ofere îndrumări și instrucțiuni către o soluție, mai degrabă decât soluția în sine - acționând, practic, ca un tutore, au susținut cercetătorii.

'Trebuie să tindem spre un viitor în care abilitățile umane să fie, pe cât posibil, amplificate, nu înlocuite', a declarat Brian Christian, coautor al studiului, informatician și cercetător în cadrul Centrului pentru Inteligență Artificială Compatibilă cu Umanitatea (Center for Human-Compatible AI) de la Universitatea din California, Berkeley. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Simona Aruştei)