Astronomii care utilizează Telescopul Spațial James Webb (JWST) au descoperit ceea ce ar putea fi una dintre cele mai îndepărtate supernove observate vreodată și totodată, singura supernovă observată la doar câteva zile după declanșarea sa, transmite miercuri Live Science care citează un studiu ce nu a fost încă evaluat inter pares și a fost publicat pe platforma online arXiv la sfârșitul lunii septembrie.

Supernova, denumită AT 2026abck, s-a produs la doar aproximativ 1,15 miliarde de ani după Big Bang, când universul avea mai puțin de o zecime din vârsta sa actuală și era plin de stele masive. Potrivit cercetătorilor, steaua masivă a explodat și și-a emis lumina în mod violent acum mai bine de 12,5 miliarde de ani - un interval atât de mare încât, din cauza expansiunii Universului, distanța dintre noi și acea stea a crescut, practic, de șase ori.

Conform autorilor studiului, acest punct luminos străvechi este de o luminozitate uluitoare. 'În punctul său maxim, supernova este de aproximativ 8 miliarde de ori mai strălucitoare decât Soarele și aproape la fel de strălucitoare ca întreaga noastră galaxie, Calea Lactee', a declarat pentru Live Science, prin e-mail, coautorul studiului Xiaohui Fan, cosmolog observațional și profesor de astronomie la Universitatea din Arizona. 'Pe parcursul exploziei, aceasta radiază o cantitate de energie echivalentă cu cea pe care Soarele o va emite pe parcursul a aproximativ 2 miliarde de ani'.

Supernova nou descoperită strălucește intens la o temperatură de peste 16.000 de grade Celsius. Învelișul său incandescent, format din materia expulzată, s-a extins până la o rază de aproximativ 46 de unități astronomice - adică de circa 46 de ori distanța dintre Pământ și Soare, o distanță comparabilă cu cea la care ajunge Pluto în punctul său cel mai îndepărtat față de Soare.

Galaxia gazdă a supernovei, cu numele de catalog ID101411, are o masă de aproximativ 6,3 miliarde de ori mai mare decât cea a Soarelui și 'formează stele noi de peste zece ori mai rapid decât galaxia noastră, Calea Lactee', a explicat pentru Live Science, prin e-mail, autorul principal Mingyang Zhuang, astrofizician observațional la Universitatea din Illinois Urbana-Champaign. La fel ca în cazul altor galaxii timpurii, ID101411 are un deficit de metale - termen care desemnează orice elemente mai grele decât hidrogenul și heliul - deoarece nu a trecut suficient timp pentru ca aceste elemente mai grele să fie fuzionate în 'cuptoarele' stelelor masive și în exploziile lor cataclismice.

Autorii studiului estimează că au observat supernova așa cum ar fi arătat la doar 4-10 zile după explozie. Deși astfel de evenimente sunt relativ frecvente, detectarea uneia la o distanță atât de uriașă 'este extrem de rară', a subliniat Zhuang. 'Trebuie să observi în mod repetat exact aceeași porțiune minusculă de cer cu ajutorul JWST, iar explozia trebuie să aibă loc exact în momentul potrivit. Am avut noroc'.

Există și un alt aspect norocos care face această descoperire cu atât mai remarcabilă: a fost observată fără ajutorul unui fenomen cosmologic numit 'lentilă gravitațională' - un efect prezis de Einstein, prin care gravitația unui obiect masiv din spațiu curbează și amplifică lumina emisă de obiectele aflate în spatele său.

'Majoritatea supernovelor aflate la o asemenea distanță au fost descoperite cu ajutorul unui roi masiv de galaxii situat în prim-plan, care a acționat ca o lupă naturală', a explicat Zhuang. 'Aceasta este cea mai îndepărtată supernovă pe care am surprins-o efectiv în momentul apariției'.

Această supernovă a fost descoperită în cadrul programului 'NEXUS Treasury', prin care telescopul JWST scanează periodic diverse regiuni ale cerului în căutarea unor explozii străvechi. Galaxia gazdă a exploziei fusese observată anterior, în ultimii ani, iar pe 7 august a acestui an, a fost surprinsă și explozia propriu-zisă.

Un aspect fascinant este faptul că, la observația anterioară a JWST, din 28 mai 2026, steaua nu explodase încă. Asta înseamnă că, în timp ce pe ceasurile noastre terestre au trecut 71 de zile, în sistemul de referință al supernovei au trecut doar aproximativ 12 zile.

Acest lucru scoate în evidență un fenomen cosmologic uluitor: expansiunea Universului nu doar că întinde spațiul, dar încetinește și timpul, din perspectiva noastră.

'Deoarece Universul s-a extins de la momentul în care a fost emisă această lumină, tot ceea ce ține de această explozie ni se înfățișează ca și cum ar fi redat cu încetinitorul - de aproximativ șase ori mai lent decât s-a petrecut în realitate', a spus Zhuang. 'Schimbările care, în cazul supernovei, au durat o săptămână, necesită aproximativ șase săptămâni pentru a se desfășura, din perspectiva noastră.'

Autorii studiului afirmă că, spre deosebire de o supernovă convențională produsă prin colapsul nucleului - în care o stea cu o masă de aproximativ 8 până la 50 de ori mai mare decât cea a Soarelui își epuizează combustibilul nuclear, suferind un colaps rapid al nucleului urmat de o explozie - supernovă descoperită recent ar putea fi una dintre cele mai rare și mai puternice explozii din Univers. Cunoscută sub numele de supernovă superluminoasă (SLSN), acest tip de explozie eliberează de zeci sau sute de ori mai multă energie decât supernovele convenționale.

'Interpretarea noastră este încă preliminară', a concluzionat Zhuang. 'Observațiile ulterioare ne vor oferi mai multe detalii despre cu privire la tipul exact de explozie care s-a produs', a adăugat el.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Sursa foto: James Webb Space Telescope/Facebook.com