Agenția spațială americană, NASA, a publicat o imagine impresionantă surprinsă în zori pe Marte de roverul Curiosity, în care pot fi văzute stâncile zimțate, formate cu miliarde de ani în urmă, inundate de razele soarelui, relatează Reuters.

Roverul Curiosity, de dimensiunea unei mașini, a asolizat în 2012 în craterul Gale, lângă ecuatorul marțian, iar din 2014 urcă pe muntele Sharp, cu o altitudine de cinci kilometri, care se înalță de pe fundul craterului.

Imaginea a fost realizată de camera Mastcam a roverului cu șase roți, la aproximativ o oră după ce soarele a răsărit deasupra unui peisaj alcătuit din stânci sculptate de vânt.

'Vârfurile stâncoase și luminoase din depărtare reprezintă un strat de rocă cu un aspect destul de diferit de toate straturile prin care a trecut până acum roverul. Credem că acesta a fost odată un sediment purtat de vânt, poate nisip sau poate chiar cenușă, adus în crater de activitatea vulcanică din apropiere. După ce sedimentul s-a întărit transformându-se în rocă, eoni de vânturi au sculptat stratul de rocă în creste numite yardanguri', a declarat Ashwin Vasavada, planetolog la Laboratorul de Propulsie Jet al NASA din California, cercetător implicat în proiectul Curiosity.

Stratul de yardang s-a format, cel mai probabil, în urmă cu aproximativ trei miliarde de ani, aproximativ în aceeași perioadă în care s-a format și restul muntelui, potrivit lui Vasavada. Acest strat se întinde pe o distanță de aproximativ 16 kilometri, în partea de nord-vest a muntelui Sharp.

'Cu toate acestea, stratul de yardang nu pare să facă parte din succesiunea continuă de straturi care alcătuiesc 'tortul stratificat' al muntelui Sharp. Acesta s-a adăugat puțin mai târziu. El se află deasupra a ceea ce geologii numesc o neconformitate: un decalaj temporal în care straturile anterioare au fost erodate înainte ca noi straturi să se depună deasupra lor', precizat cercetătorul.

În ascensiunea sa treptată pe munte, roverul a urcat peste un kilometru, cea mai mare distanță parcursă vreodată pe Marte în urcare, potrivit NASA.

Muntele Sharp este format din straturi, fiecare dintre ele înregistrând o perioadă din trecutul geologic al planetei. Studiind aceste straturi, oamenii de știință au aflat mai multe despre corpurile de apă - lacuri și cursuri de apă - care, cu mult timp în urmă, acopereau această regiune, într-o perioadă în care Marte era o planetă mai umedă și mai caldă decât locul rece și pustiu care este astăzi.

NASA speră ca roverul Curiosity să ajungă la stratul de yardang în 2027 sau 2028, moment în care, potrivit lui Vasavada, își va folosi instrumentele pentru a analiza geologia din acea zonă.

Curiosity studiază geologia și clima planetei Marte și analizează dacă aceasta a prezentat vreodată condiții propice pentru susținerea vieții microbiene.

Curiosity este unul dintre cele două rovere ale NASA care operează pe Marte. Roverul Perseverance străbate în prezent marginile craterului Jezero, în emisfera nordică.

Noua imagine realizată de Curiosity cu zorii marțieni dă de înțeles, cu siguranță, că este de pe altă lume. 'Această scenă are o sălbăticie care-mi amintește de o călătorie cu mașina prin Monument Valley, Arizona. Aproape că poți să simți tăcerea și spațiul deschis nesfârșit sub cer. Însă, oricât de familiar ar suna, cerul este portocaliu, iar răsăritul are nuanțe de albastru. E ca Pământul, dar cu siguranță este vorba de Marte', a spus Vasavada. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)