Telescopul Spațial James Webb investighează coliziunile dintre planete
Mai multe detalii ale ipoteticei coliziuni dintre Pământul timpuriu și o altă protoplanetă de mărimea lui Marte, numită Theia, în urma căreia s-ar fi format Luna, ar putea fi obținute prin studierea coliziunilor dintre planete prin intermediul Telescopului Spațial James Webb (JWST) al NASA, conform datelor publicate la 1 octombrie într-un nou studiu în The Astrophysical Journal, transmite marți Space.com.
Se crede că acest impact dintre Pământ și Theia a împrăștiat în jurul planetei noastre materie care, ulterior, s-a comasat pentru a forma Luna, în urmă cu miliarde de ani.
Sistemele planetare tinere sunt, prin natura lor, medii violente, caracterizate prin prezența unor stele tinere înconjurate de discuri de gaz și praf, numite discuri protoplanetare. În interiorul acestor discuri, corpuri mici numite planetezimale se ciocnesc și se unesc, inițiind procesul de formare a planetelor. Totuși, Telescopul Spațial Spitzer al NASA - scos între timp din uz - a descoperit existența unei clase de discuri protoplanetare mult mai violente decât cele obișnuite, cunoscute sub numele de 'discuri de resturi extreme' (extreme debris disks). Aceste sisteme conțin cantități neobișnuit de mari de praf cald în imediata apropiere a stelei tinere, într-o regiune similară celei ocupate de planetele telurice din Sistemul Solar.
Studierea acestor discurilor de resturi extreme este o provocare, în parte din cauza rarității acestora. Oamenii de știință estimează că astfel de sisteme există în jurul a doar 1% dintre stele. Se bănuiește că și Soarele nostru a fost una dintre aceste stele rare.
O echipă de oameni de știință și-a propus să studieze 21 de astfel de discuri protoplanetare valorificând capacitățile extraordinare de observare ale telescopului JWST. Demersul a inclus continuarea observațiilor asupra a patru dintre cele cinci sisteme identificate anterior în datele de arhivă ale telescopului Spitzer, precum și studierea a 16 sisteme noi cu ajutorul JWST (dintre care 12 au fost observate în premieră).
'Este pentru prima dată când am reușit să reunim suficiente sisteme pentru a înțelege cu adevărat această subclasă pe care o numim 'discuri de resturi extreme'', a declarat într-un comunicat coordonatoarea echipei, Kate Su, de la Space Science Institute din Boulder, Colorado. 'Înainte de JWST, aveam informații limitate. Știam că sunt ciudate și foarte diferite de discurile tipice de resturi reci pe care le cunoaștem, precum cele din jurul (stelelor) Vega și Fomalhaut (Alpha Piscis Austrini). Acum, având mai multe date, putem determina cu precizie ce reprezintă aceste discuri pentru formarea și evoluția planetelor'.
Cercetătorii au descoperit trei caracteristici comune discurilor de resturi extreme: conțin particule de praf mai mici decât cele găsite în discurile protoplanetare 'clasice', o concentrație ridicată de praf cald și variații neregulate de luminozitate.
Următorul pas a fost să descopere ce anume generează aceste caracteristici. Pentru aceasta, echipa a analizat mineralele din componența discurilor studiate, constatând că acestea pot fi clasificate în discuri bogate în silice (dioxid de siliciu) și discuri sărace în silice.
Acest lucru le-a indicat oamenilor de știință ce tipuri de coliziuni aveau loc în acele discuri, generând resturi în urma impacturilor. De asemenea, aceste coliziuni ar putea explica variațiile de luminozitate observate în cadrul acestor sisteme.
'Pentru mine, cel mai fascinant lucru a fost simpla observare a emisiei lor în infraroșu mediu și a caracteristicilor spectrale remarcabile cu ajutorul JWST, ceea ce ne-a permis să le identificăm compoziția', a declarat Agnes Kospal, membră a echipei și cercetătoare la Observatorul Konkoly din Budapesta, Ungaria. 'Nu avem nicio altă modalitate de a studia direct acești embrioni planetari, deoarece sunt prea mici'.
Cercetătorii consideră că discurile bogate în silice iau naștere în urma unor impacturi de mare energie între obiecte de dimensiunea planetei Marte, proces în care cea mai mare parte a materialului este vaporizată. Discurile sărace în silice sunt create prin evenimente mai puțin energetice, implicând corpuri de dimensiunea Lunii care se lovesc tangențial.
În eșantionul analizat, aproximativ o treime din discurile de resturi extreme s-au dovedit a fi bogate în silice. Acestea au fost identificate doar în jurul unor stele cu o vârstă mai mică de 300 de milioane de ani.
Pe de altă parte, discurile sărace în silice au fost găsite în jurul unor stele cu vârste foarte variate. De asemenea, acestea prezintă adesea o variabilitate a luminozității mai pronunțată decât discurile bogate în silice. Cercetătorii sugerează că această variație a luminozității este cauzată de evoluția rapidă a resturilor proaspăt formate, ca urmare a unor noi impacturi și a modificărilor orbitelor corpurilor din sistem.
Rezultatele pot fi acum aplicate Sistemului Solar pentru a contura o imagine mai clară asupra istoriei sale estimate la 4,6 miliarde de ani. Simulările care recreează perioada incipientă a Sistemului Solar indică faptul că planetele telurice, precum Pământul, ar fi trebuit să se formeze în primele câteva sute de milioane de ani.
Acest lucru concordă cu vârstele estimate ale discurilor de resturi extreme bogate în silice observate, precum și cu momentul estimat al formării Pământului și a Lunii, la aproximativ 100 de milioane de ani după apariția Soarelui.
Este probabil ca Sistemul Solar să fi trecut și printr-o etapă caracterizată de un disc extrem de sărac în silice, în timpul perioadei cunoscute sub numele de 'Marele Bombardament Târziu'. Oamenii de știință consideră că, în această perioadă, coliziunile ar fi putut determina migrarea giganților gazoși ai Sistemului Solar dinspre zonele apropiate de Soare către pozițiile pe care le ocupă în prezent.
'Modul în care s-au format planetele telurice și cel în care au evoluat planetele gigant fac parte din povestea mai amplă a formării Sistemului Solar. Totul este o singură poveste', a adăugat Su. 'Cercetările noastre privind discurile de resturi extreme ne ajută să conturăm o imagine de ansamblu a ceea ce înțelegem în prezent'.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Nobel 2026/Premiul pentru Fizică obținut de cercetări legate de neutrini
Premiul Nobel pentru Fizică 2026 a fost câștigat de cercetări în domeniul neutrinilor, 'fantomatice particule din spațiu', realizate de cercetătorul belgian Francis Halzen, nominalizat de Comitetul Nobel 'pentru contribuția sa decisivă în construirea Observatorului de Neutrini IceCube și în descoperirea neutrinilor de înaltă
COP31/ Electrificarea, banii, deșeurile, principalele subiecte de pe ordinea de zi
Energia, finanțele, deșeurile sau metanul se numără printre temele aflate pe ordinea de zi a celei de-a 31-a reuniuni a Conferinței Părților (COP31) la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), care va avea loc în noiembrie în Antalya, Turcia, deși niciun subiect nu se impune cu adevărat în fruntea agendei, țările având de
Astronomii au descoperit o exoplanetă formată din 'cenușa' unei stele muribunde
Astronomii au descoperit o planetă rară, de a doua generație, care orbitează în jurul rămășițelor unei stele moarte - o pitică albă încă fierbinte - din care s-a format, conform unui studiu publicat luni, 5 octombrie, în revista Nature Astronomy. Deși oamenii de știință au bănuit de multă vreme că planete 'renăscute'
Sectorul AI nu știe cum să împiedice inteligența artificială să își stabilească propriile obiective, atenționează un avertizor de integritate
Companiile de top din domeniul inteligenței artificiale nu știu cum să împiedice AI să își stabilească propriile obiective și să se încerce să le atingă, a atenționat luni avertizorul de integritate Jacob Coxon, în timpul unei audieri în fața Consiliului Municipal din New York, conform AFP. Cercetătorul britanic, fost angajat la O
Un ghețar din Slovenia ar putea dispărea în câteva zile, potrivit cercetătorilor
Odinioară punct de atracție pentru schiorii din timpul verii și celebrat de mai multe generații drept un simbol al moștenirii alpine a Sloveniei, unul dintre cei mai mari ghețari din această țară s-a micșorat la doar câteva porțiuni de gheață care, potrivit cercetătorilor, ar putea și acestea dispărea în câteva zile, informează Reuters. Oamen
Administratorul NASA dorește să păstreze o minte deschisă în legătură cu fenomenul OZN
Fenomenele neidentificate, de tip OZN sau de altă natură, observate pe cer, în oceane sau în spațiu, ar putea să împingă Statele Unite ale Americii spre un nou 'moment Sputnik', este opinia administratorului NASA, Jared Isaacman, care a comparat creșterea numărului de observații raportate privind fenomenele anormale neidentificate (UAP) din ultimii
Japonia/ Record de precipitații la Tokyo, cu 37 de zile ploioase consecutive
Un weekend însorit la Tokyo a pus capăt unei serii record de 37 de zile ploioase consecutive în capitala Japoniei, a anunțat luni agenția meteorologică japoneză, citată de AFP. Sezonul ploios se manifestă de obicei în acest megalopolis în luna iunie, însă anul acesta capitala Tokyo a fost afectată de averse regulate pe tot parcurs
Cercetătorii apelează la AI pentru a identifica enzime care pot descompune poluanții plastici
Oameni de știință din Australia apelează la biotehnologii bazate pe inteligență artificială (AI) pentru a identifica enzime capabile să descompună plasticul și alți poluanți nocivi, transmite luni Xinhua. Cercetătorii combină tehnologia de învățare automată (machine learning) cu biochimia pentru a analiza milioane de enzime stocate &icir
Nobel 2026/ Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel, laureații Premiului Nobel pentru Medicină
Premiul Nobel pentru Medicină din 2026 a fost câștigat de Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel pentru 'descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetică', potrivit anunțului făcut luni de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, potrivit site-ului nobelprize.org.
Compania Blue Origin a prezentat conceptul 'Power Tower' pentru furnizarea de energie unei baze selenare
Compania aerospațială fondată de miliardarul Jeff Bezos, Blue Origin, a prezentat 'Power Tower' (Turnul de Energie), un sistem conceput pentru a furniza energie solară unei viitoare baze selenare, transmite luni Space.com. Compania Blue Origin a publicat pe 25 septembrie o animație a turnului pe platforma X, ilustrând modul &icir
Dumitru Prunariu, recompensat cu Premiul Theodore von Karman, cea mai înaltă distincție a Academiei Internaționale de Astronautică
Dumitru-Dorin Prunariu, singurul român care a zburat în spațiul cosmic, a fost recompensat cu Premiul Theodore von Karman în cadrul galei anuale a Academiei Internaționale de Astronautică (IAA), desfășurată în Antalya, Turcia, duminică, înaintea Congresului Internațional de Astronautică. Premiul Theodore von Karma
Nobel 2026/Cercetările care au deschis calea către pastilele de slăbit, favoritele observatorilor Premiului Nobel pentru Medicină
Cercetările asupra hormonilor care reglează apetitul sunt favoritele observatorilor pentru premiul Nobel dedicat medicinei, care dă luni startul sezonului nobelurilor din acest an, relatează AFP. Câștigătorii celor șase premii Nobel - pentru medicină, fizică, chimie, literatură, pace și economie - vor fi anunțați în perioada 5-12 o
Tentativa eșuată a AI-ului de a rezolva ipoteza Riemann l-a ajutat pe un matematician să progreseze într-o problemă conexă
Încercarea eșuată a modelului de inteligenți artificială (AI) Claude, aparținând companiei Anthropic, de a rezolva una dintre cele mai celebre probleme matematice nerezolvate, ipoteza Riemann, a ajutat un matematician să facă progrese în cazul unei probleme matematice conexe, transmite vineri Live Science. La începutul
Extirparea apendicelui, asociată cu un risc mai scăzut de cancer de colon (studiu)
Pacienții care au suportat o intervenție chirurgicală cauzată de o apendicită (inflamația apendicelui) au prezentat un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer colorectal în comparație cu cei care au fost tratați cu antibiotice, potrivit unei analize ce a vizat peste 30.000 de cazuri, informează Reuters. În trecut, intervenți