Calea Lactee ar fi înghițit o galaxie pitică în urmă cu 10 miliarde de ani
Astronomii au identificat o serie de stele foarte vechi în Calea Lactee, stele ce ar fi putut proveni dintr-o galaxie pitică, numită Loki, care ar fi fost înghițită de Calea Lactee în urmă cu aproximativ 10 miliarde de ani, transmite joi Space.com care citează un studiu publicat pe 23 martie în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
Prin studierea chimiei acestor stele străvechi și a orbitelor lor în apropiere de discul galactic, oamenii de știință au avansat ipoteza că provin dintr-o galaxie vecină Căii Lactee, numită Loki, care ar fi fuzionat cu galaxia noastră.
Studierea acestor stele ar putea fi ''foarte importantă'' în înțelegerea istoriei Căii Lactee și a Universului în sine, a declarat pentru Live Science într-un e-mail autorul principal al studiului, Federico Sestito, astrofizician la Universitatea din Hertfordshire (Marea Britanie). Sestito a adăugat că Loki s-ar fi putut număra printre ''primele galaxii mici formate în Universul tânăr''.
Galaxiile masive s-au format de-a lungul a miliarde de ani prin fuziuni cu galaxii mai mici, care uneori sunt absorbite. În Universul timpuriu, la scurt timp după Big Bang, materia s-a aglomerat în nori de gaz care au colapsat aprinzând stelele care au format primele galaxii primitive. Aceste sisteme mici s-au prăbușit apoi unele în altele, s-au contopit și s-au agregat treptat în structurile galactice mari pe care le vedem astăzi.
În noul studiu astronomii au identificat 20 de stele vechi, foarte sărace în metale, care orbitează neobișnuit de aproape de discul galactic - regiunea plată și rotativă a Căii Lactee unde se află majoritatea stelelor, inclusiv Soarele - și au examinat dacă o fuziune trecută ar putea explica ceea ce vedeau.
Primele stele care s-au format în Univers au fost alcătuite din hidrogen și heliu. Abia în interiorul acelor stele timpurii hidrogenul și heliul au fuzionat în elemente mai grele, pe care astronomii le numesc metale. Aceste stele, când au explodat în cele din urmă, au îmbogățit gazul din jur cu aceste metale. Prin urmare, fiecare generație succesivă de stele s-a născut din materiale puțin mai îmbogățite decât precedenta.
Pe măsură ce aceste galaxii mici s-au ciocnit și s-au contopit, stelele, gazul și materia întunecată a lor au devenit parte a tinerei Căi Lactee în creștere. Din acest motiv, simulările pe computer sugerează că stelele provenite din cele mai timpurii fuziuni este de așteptat să se găsească mai adânc în interiorul Căii Lactee astăzi, în timp ce stelele din galaxiile care au fuzionat mai târziu sunt mai probabil să fie împrăștiate mai departe în haloul galactic - o regiune vastă, sferică, care se extinde dincolo de discul luminos.
Cu toate acestea, foarte puține stele sărace în metale au fost găsite în regiunile interioare ale Căii Lactee pentru a testa această idee. Așadar, când echipa a identificat 20 de stele sărace în metale care orbitează aproape de discul galactic, s-au întrebat dacă acestea ar putea fi indicii ale unei fuziuni străvechi.
Echipa a identificat aceste stele dintr-un catalog existent de stele sărace în metale. Astronomii au observat fiecare dintre ele folosind un spectrograf puternic la Telescopul Canada-Franța-Hawaii, care a dezvăluit abundențele lor chimice. Folosind date poziționale precise de la telescopul spațial Gaia, au calculat distanțele stelelor și modul în care orbitează acestea în galaxia noastră.
Sestito a spus că ''un amestec de informații din chimia și orbitele acestor stele'' i-a îndemnat să examineze originea stelelor. În loc să se deplaseze prin haloul galaxiei, unde au fost observate în mare parte stelele antice, sărace în metale, aceste stele își urmau traiectoriile aproape de discul Căii Lactee, la doar 6.500 de ani-lumină de Soare.
''De obicei, stelele din disc sunt bogate în metale și mai tinere, la fel ca Soarele', a spus el, 'în timp ce stelele noastre (din studiu) sunt vechi și foarte sărace în metale (ca în galaxiile pitice)''.
În plus, unele dintre aceste stele au fost descoperite mișcându-se în aceeași direcție cu rotația Căii Lactee, în timp ce altele călătoresc în direcția opusă. Dar între aceste două grupuri nu au fost identificate diferențe de bagaj chimic. Explicarea modului în care o singură galaxie aflată pe o traiectorie de coliziune ar putea lansa stele în mișcare în direcții opuse a fost, de asemenea, o provocare.
Răspunsul a venit din simulările pe computer ale formării galaxiilor. Dacă fuziunea s-ar fi produs suficient de devreme, când tânăra Cale Lactee era încă ușoară și nu se stabilizase încă într-un disc rotativ, galaxia aflată în cădere ar fi avut suficientă libertate pentru a-și împrăștia stelele în toate direcțiile.
''Istoria timpurie a fuziunilor unei galaxii mari ar putea fi foarte haotică, cu diverse sisteme mai mici care fuzionează și își dispersează stelele pe multe orbite diferite'', a explicat Sestito. Acest scenariu ar putea produce atât orbite prograde, cât și retrograde, plasând evenimentul de fuziune la aproximativ 3 miliarde de ani după Big Bang.
Drept urmare, simulările au arătat că o singură galaxie pitică, înghițită de tânăra Cale Lactee acum mai bine de 10 miliarde de ani, și-ar fi putut împrăștia stelele exact în modelul orbital observat astăzi. Modelele au ajutat, de asemenea, la estimarea masei totale a acestei galaxii la aproximativ 1,4 miliarde de mase solare. Echipa a poreclit această galaxie Loki.
''Loki, în mitologia nordică, este zeul amăgirii și intențiile sale sunt greu de descifrat'', a spus Sestito. ''În mod similar, stelele noastre acreționate ne-au dat dificultăți în înțelegerea originii lor.''
Totuși, Sestito a recunoscut că sunt necesare mai multe observații pentru a confirma aceste concluzii.
''Munca noastră este cu siguranță limitată în ceea ce privește numărul de stele observate'', a spus Sestito. Observarea stelelor prin spectroscopie de înaltă rezoluție necesită mult timp - fiecare stea necesită aproximativ patru ore de utilizare a telescopului, motiv pentru care mostra actuală este mică.
Pentru a confirma natura galaxiei Loki, echipa ar trebui să observe stelele sale și alte ținte non-Loki cu aceeași configurație de telescoape pentru a înțelege mai bine diferențele dintre acest sistem și alte părți ale haloului Căii Lactee. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Un startup californian a apelat la AI pentru a obține un virus capabil să lupte cu infecțiile bacteriene rezistente la antibiotice
Cercetătorii de la startupul californian Radical Numerics au utiliat inteligența artificială (AI) pentru a crea un virus capabil să combată o infecție bacteriană rezistentă la tratamentul convențional cu antibotice, metodă care, dacă se dovedește eficientă, ar putea ajuta oamenii să lupte împotriva bolilor microbiene fără a agrava rezistența la antibiotice, tra
Papa Leon al XIV-lea: Agenții AI sunt instrumente, nu persoane
Papa Leon al XIV-lea a avertizat vineri împotriva acordării unei personalități juridice sau a unor drepturi pentru agenții de inteligență artificială (AI), afirmând că responsabilitatea pentru acțiunile acestora trebuie să le revină, în mod clar, creatorilor lor umani, informează AFP. 'Mașinile sunt instrumente, nu persoa
Japonia/ Un pacient a beneficiat de un tratament împotriva bolii Parkinson pe bază de celule stem
Un pacient a beneficiat de un tratament de pionierat pe bază de celule stem pentru tratarea bolii Parkinson, a anunțat vineri compania farmaceutică niponă care l-a dezvoltat, informează AFP. 'Prima grefă a fost realizată la Spitalul Universitar din Kyoto în luna octombrie', a afirmat laboratorul Sumitomo Pharma într-un comu
Bhutan/ O viitură în urma revărsării unui lac glaciar a produs pagube materiale; nu au fost raportați răniți
O viitură cauzată de revărsarea lacului glaciar Shintaphu a distrus elemente de infrastructură la izvoarele naturale Gasa Tshachu din regatul Bhutan, situat la poalele Munților Himalaya, potrivit unor articole apărute vineri în presă, informează Reuters. Nu au fost raportate persoane rănite sau decese, a precizat postul public BBS. Izvoare
Poluarea cauzată de incendii a provocat 3.560 de decese în Indonezia în septembrie (raport științific)
Poluarea legată de incendiile masive care au afectat Indonezia în ultimele luni a provocat aproximativ 3.560 de decese în această țară în luna septembrie, potrivit unui raport științific publicat joi, informează AFP. ''Deteriorarea calității aerului din cauza incendiilor de pădure și de vegetație din Indonezia a dus la creșterea bilan
VIDEO Filipine ridică nivelul de alertă după erupția vulcanului Mayon
Cel mai activ vulcan din Filipine a erupt vineri, expulzând în atmosferă un nor dens de cenușă, care a atins o înălțime de 3.000 de metri, ceea ce a determinat oamenii de știință să ridice nivelul de alertă, transmit agențiile de presă DPA și Xinhua.
Fotografii ale unei eclipse solare dezvăluie noi detalii ale coroanei solare
Fotografiile recent publicate ale Soarelui, surprinse în timpul eclipsei totale din 12 august, dezvăluie atmosfera exterioară a Soarelui în detalii fără precedent, surprinzând o uriașă gaură coronală dar și structuri rare formate de vântul solar denumite 'inele de fum', transmite joi Space.com. Imaginile au fost
Paiele de hârtie sunt mai dăunătoare pentru mediu decât cele din plastic (studiu)
Un studiu recent comandat de guvernul din Coreea de Sud a constatat că paiele de hârtie pot fi mai dăunătoare pentru mediu decât cele din plastic, ceea ce a dus la critici la adresa eforturilor țării de a înlocui plasticul, eforturi care au început în 2022, transmite site-ul Geekspin care citează publicațiile The Korea Herald și The Kore
Legături genetice cu 16 boli, identificate de cercetători din Australia
O echipă de cercetători din Australia a cartografiat legături genetice cu 16 boli, identificând aproape 1.500 de gene care ar putea contribui la apariția unor afecțiuni, variind de la cancer la tulburări imunitare și neurologice, transmite joi agenția de presă Xinhua. Echipa, alcătuită din membri ai Institutului Garvan de Cercetări Medic
Președinția COP31 solicită statelor angajamente pentru a face din AI 'o parte a soluției' pentru climă
Președinția COP31 a cerut țărilor să se angajeze voluntar să facă din inteligența artificială (AI) 'o parte a soluției la provocările climatice', mai degrabă decât o nouă sursă de creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin lansarea miercuri a unui prim document de politici pe această temă, transmite AFP. Această problemă
Găurile negre s-ar putea diviza, dar doar dacă se rotesc la viteze extreme (studiu)
O gaură neagră s-ar putea scinda în două găuri negre distincte, dar doar dacă gaura neagră inițială se rotește suficient de rapid, conform unui nou studiu publicat pe 22 octombrie în revista Physical Review D, transmite
Un rover al NASA a detectat particule de praf ultrafine pe planeta Marte
Marte este o planetă cu foarte mult praf. Praful marțian este pus în mișcare de vânturi zilnice, de vârtejuri - cunoscute sub numele de ''diavoli de praf'' - și de furtuni de praf de mari dimensiuni, care se manifestă la nivel local, regional și chiar global. Praful reprezintă un factor care trebuie luat în considerare în
Astronomii au descoperit o potențială nouă planetă pitică dincolo de orbita lui Neptun
Puternicul Observator Vera Rubin a detectat ceea ce pare a fi o planetă pitică ce orbitează în jurul Soarelui, în adâncurile înghețate ale spațiului de dincolo de orbita planetei Neptun, transmite miercuri
Fumul provenit de la incendiile de vegetație poate reduce producția parcurilor solare cu 70% (studiu)
Fumul provenit de la incendiile de vegetație de mare amploare poate reduce producția de energie solară cu până la 70% pe o rază de aproximativ 50 de kilometri față de focare și cu până la 30% pe o distanță de cel puțin 150 de kilometri, a dezvăluit un studiu australian recent, informează Xinhua. Cercetătorii au utilizat date meteor
Cercetătorii au descoperit rămășițele unei specii străvechi de pește cu carapace, primul amfibian marin cunoscut
Amfibienii se bazează pe pielea lor permeabilă pentru funcțiile vitale de respirație și hidratare, o adaptare la mediul de apă dulce, care este însă compromisă de sarea din apa de mare. Prin urmare, nu era cunoscut niciun amfibian - dispărut sau încă prezent - cu un mod de viață adaptat complet mediului marin. Însă, un studiu recent a adus informați