Calea Lactee ar fi înghițit o galaxie pitică în urmă cu 10 miliarde de ani
Astronomii au identificat o serie de stele foarte vechi în Calea Lactee, stele ce ar fi putut proveni dintr-o galaxie pitică, numită Loki, care ar fi fost înghițită de Calea Lactee în urmă cu aproximativ 10 miliarde de ani, transmite joi Space.com care citează un studiu publicat pe 23 martie în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.
Prin studierea chimiei acestor stele străvechi și a orbitelor lor în apropiere de discul galactic, oamenii de știință au avansat ipoteza că provin dintr-o galaxie vecină Căii Lactee, numită Loki, care ar fi fuzionat cu galaxia noastră.
Studierea acestor stele ar putea fi ''foarte importantă'' în înțelegerea istoriei Căii Lactee și a Universului în sine, a declarat pentru Live Science într-un e-mail autorul principal al studiului, Federico Sestito, astrofizician la Universitatea din Hertfordshire (Marea Britanie). Sestito a adăugat că Loki s-ar fi putut număra printre ''primele galaxii mici formate în Universul tânăr''.
Galaxiile masive s-au format de-a lungul a miliarde de ani prin fuziuni cu galaxii mai mici, care uneori sunt absorbite. În Universul timpuriu, la scurt timp după Big Bang, materia s-a aglomerat în nori de gaz care au colapsat aprinzând stelele care au format primele galaxii primitive. Aceste sisteme mici s-au prăbușit apoi unele în altele, s-au contopit și s-au agregat treptat în structurile galactice mari pe care le vedem astăzi.
În noul studiu astronomii au identificat 20 de stele vechi, foarte sărace în metale, care orbitează neobișnuit de aproape de discul galactic - regiunea plată și rotativă a Căii Lactee unde se află majoritatea stelelor, inclusiv Soarele - și au examinat dacă o fuziune trecută ar putea explica ceea ce vedeau.
Primele stele care s-au format în Univers au fost alcătuite din hidrogen și heliu. Abia în interiorul acelor stele timpurii hidrogenul și heliul au fuzionat în elemente mai grele, pe care astronomii le numesc metale. Aceste stele, când au explodat în cele din urmă, au îmbogățit gazul din jur cu aceste metale. Prin urmare, fiecare generație succesivă de stele s-a născut din materiale puțin mai îmbogățite decât precedenta.
Pe măsură ce aceste galaxii mici s-au ciocnit și s-au contopit, stelele, gazul și materia întunecată a lor au devenit parte a tinerei Căi Lactee în creștere. Din acest motiv, simulările pe computer sugerează că stelele provenite din cele mai timpurii fuziuni este de așteptat să se găsească mai adânc în interiorul Căii Lactee astăzi, în timp ce stelele din galaxiile care au fuzionat mai târziu sunt mai probabil să fie împrăștiate mai departe în haloul galactic - o regiune vastă, sferică, care se extinde dincolo de discul luminos.
Cu toate acestea, foarte puține stele sărace în metale au fost găsite în regiunile interioare ale Căii Lactee pentru a testa această idee. Așadar, când echipa a identificat 20 de stele sărace în metale care orbitează aproape de discul galactic, s-au întrebat dacă acestea ar putea fi indicii ale unei fuziuni străvechi.
Echipa a identificat aceste stele dintr-un catalog existent de stele sărace în metale. Astronomii au observat fiecare dintre ele folosind un spectrograf puternic la Telescopul Canada-Franța-Hawaii, care a dezvăluit abundențele lor chimice. Folosind date poziționale precise de la telescopul spațial Gaia, au calculat distanțele stelelor și modul în care orbitează acestea în galaxia noastră.
Sestito a spus că ''un amestec de informații din chimia și orbitele acestor stele'' i-a îndemnat să examineze originea stelelor. În loc să se deplaseze prin haloul galaxiei, unde au fost observate în mare parte stelele antice, sărace în metale, aceste stele își urmau traiectoriile aproape de discul Căii Lactee, la doar 6.500 de ani-lumină de Soare.
''De obicei, stelele din disc sunt bogate în metale și mai tinere, la fel ca Soarele', a spus el, 'în timp ce stelele noastre (din studiu) sunt vechi și foarte sărace în metale (ca în galaxiile pitice)''.
În plus, unele dintre aceste stele au fost descoperite mișcându-se în aceeași direcție cu rotația Căii Lactee, în timp ce altele călătoresc în direcția opusă. Dar între aceste două grupuri nu au fost identificate diferențe de bagaj chimic. Explicarea modului în care o singură galaxie aflată pe o traiectorie de coliziune ar putea lansa stele în mișcare în direcții opuse a fost, de asemenea, o provocare.
Răspunsul a venit din simulările pe computer ale formării galaxiilor. Dacă fuziunea s-ar fi produs suficient de devreme, când tânăra Cale Lactee era încă ușoară și nu se stabilizase încă într-un disc rotativ, galaxia aflată în cădere ar fi avut suficientă libertate pentru a-și împrăștia stelele în toate direcțiile.
''Istoria timpurie a fuziunilor unei galaxii mari ar putea fi foarte haotică, cu diverse sisteme mai mici care fuzionează și își dispersează stelele pe multe orbite diferite'', a explicat Sestito. Acest scenariu ar putea produce atât orbite prograde, cât și retrograde, plasând evenimentul de fuziune la aproximativ 3 miliarde de ani după Big Bang.
Drept urmare, simulările au arătat că o singură galaxie pitică, înghițită de tânăra Cale Lactee acum mai bine de 10 miliarde de ani, și-ar fi putut împrăștia stelele exact în modelul orbital observat astăzi. Modelele au ajutat, de asemenea, la estimarea masei totale a acestei galaxii la aproximativ 1,4 miliarde de mase solare. Echipa a poreclit această galaxie Loki.
''Loki, în mitologia nordică, este zeul amăgirii și intențiile sale sunt greu de descifrat'', a spus Sestito. ''În mod similar, stelele noastre acreționate ne-au dat dificultăți în înțelegerea originii lor.''
Totuși, Sestito a recunoscut că sunt necesare mai multe observații pentru a confirma aceste concluzii.
''Munca noastră este cu siguranță limitată în ceea ce privește numărul de stele observate'', a spus Sestito. Observarea stelelor prin spectroscopie de înaltă rezoluție necesită mult timp - fiecare stea necesită aproximativ patru ore de utilizare a telescopului, motiv pentru care mostra actuală este mică.
Pentru a confirma natura galaxiei Loki, echipa ar trebui să observe stelele sale și alte ținte non-Loki cu aceeași configurație de telescoape pentru a înțelege mai bine diferențele dintre acest sistem și alte părți ale haloului Căii Lactee. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
UPDATE1 Un puternic seism s-a produs în Panama; operaţiunile în Canalul Panama se desfăşoară normal
Un puternic seism cu magnitudinea 7,7 s-a produs vineri în apropierea coastei sudice a Panama la o adâncime de 10 kilometri, potrivit Serviciului de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS); nu au fost raportate pagube imediate, iar Autoritatea Canalului Panama a spus să operațiunile se desfășoară normal, informează Reuters.
O tornadă a lovit mai multe localități din Sicilia
O tornadă care s-a abătut vineri asupra orașului sicilian Marsala și a orașelor învecinate a provocat răsturnarea unor vehicule și rănirea a două persoane, un eveniment aproape fără precedent pentru această insulă din Marea Mediterană, informează Reuters. Vijelia a provocat panică în rândul rezidenților după ce a distrus o locuință și a avari
Uraganul Simon se intensifică rapid în largul coastei pacifice a Mexicului
Uraganul Simon se intensifică rapid în largul coastei pacifice a Mexicului, cu viteze maxime ale vântului de aproape 150 km/h, a anunțat vineri Centrul Național pentru Uragane din SUA, transmite Reuters. Meteorologii preconizează că Simon va deveni un uragan periculos de categoria 4 până sâmbătă, când se așteaptă
O creatură asemănătoare cu vidra înota în lacuri și râuri în vremea dinozaurilor
Cu aproximativ 165 de milioane de ani în urmă, o creatură cu blană, care înota ca un ornitorinc, vâna ca o vidră și avea o coadă asemănătoare cu cea a unui castor, trăia în lacurile și râurile din regiunea care este în prezent China, hrănindu-se cu pești și salamandre. Acesta este cel mai vechi exemplu cunoscut de stil de viață sem
Uraganul Isaias se intensifică și amenință sudul SUA
Uraganul Isaias, o furtună de categoria 2, s-a intensificat vineri, în timp ce își continua drumul spre sudul Statelor Unite, determinând evacuări inițiale în zonele de coastă și provocând perturbări semnificative în sectorul petrolului și gazelor din Golful Mexic, transmite AFP. Se aștepta ca acesta să atin
NASA caută o peșteră pe Lună pentru o viitoare bază
NASA are în derulare un nou proiect de cercetare selenară cu obiectivul de a identifica o peșteră suficient de mare, sau un tub cavernos sculptat de lavă antică, un adăpost natural în care să poată fi amenajată o viitoare bază selenară în cadrul programului Artemis, transmite vineri Space.com. NASA a selectat un proiect cunos
Isaias devine uragan, primul din Oceanul Atlantic în acest sezon
Furtuna tropicală Isaias, care s-a format miercuri în Golful Mexic, a devenit joi primul uragan din Oceanul Atlantic al acestui sezon, un fenomen care se produce destul de târziu în acest an, informează AFP. Potrivit buletinului Centrului național al uraganelor (NHC) de la ora 12:00 GMT, uraganul a fost însoțit de vânturi cu vitez
SpaceX se pregătește să lanseze Starship din Florida pentru prima oară
Prima lansare a navei spațiale Starship din Florida ar putea fi la doar câteva luni distanță, în contextul în care compania SpaceX lucrează din greu pentru a pregăti trei platforme de pe Coasta Spațială din Florida pentru Starship, transmite joi Space.com. Toate cele 14 zboruri de testare ale megarachetei SpaceX de până acum au decolat
Seism cu magnitudinea 6,3 în estul Vanuatu
Un cutremur cu magnitudinea 6,3 a zguduit joi insula Pentecost din estul Vanuatu, stat insular din Pacificul de Sud. Autoritățile nu au raportat pagube imediat după producerea seismului și nici nu a fost declanșată o alertă de tsunami, informează agenția de presă EFE. Seismul s-a produs la ora locală 20:00 (09:00 GMT), potrivit Serviciului Geo
Astronauții Crew-12 revin pe Pământ după aproape 8 luni pe stația spațială
Cei patru astronauți ai misiunii Crew-12 a SpaceX se întorc pe Pământ joi (8 octombrie) după aproape opt luni în spațiu la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), transmite Space.com.
Cutremur cu magnitudinea 5,7 în zona insulei Mindanao din Filipine (GFZ)
Un cutremur cu magnitudinea 5,7 s-a produs joi pe insula Mindanao din Filipine, a anunțat Centrul German de Cercetare în Geoștiințe (GFZ), transmite Reuters. Seismul s-a produs la o adâncime de 10 kilometri, conform GFZ. Agenția de seismologie din Filipine, Phivolcs, a declarat într-un comunicat că nu se aștept
Climă/ Fenomenul El Nino continuă să se intensifice, atingând apogeul în decembrie (OMM)
Puternicul fenomen meteorologic El Nino, în curs de desfășurare, se va intensifica și mai mult în următoarele luni, până când va atinge apogeul în decembrie, urmând să persiste până în februarie, a anunțat joi Organizația Meteorologică Mondială (OMM), o agenție a ONU, transmit agențiile AFP și Reuters.
Astronomii au detectat cel mai îndepărtat blazar alimentat de o gaură neagră de până acum
Astronomii au descoperit cel mai îndepărtat și implicit mai vechi blazar, compus dintr-o gaură neagră supermasivă în erupție, care își țintește jeturile de plasmă direct spre Pământ, transmite joi
Margaret Hamilton, pionieră americană în domeniul informaticii și figură marcantă a programului Apollo, a murit la 90 de ani
Cercetătoarea americană Margaret Hamilton, care a condus dezvoltarea sistemului informatic utilizat în cadrul programului selenar Apollo, a încetat din viață la vârsta de 90 de ani, a anunțat miercuri Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), unde a lucrat aproape 20 de ani, transmite joi AFP. ''Margaret Hamil
Nobel 2026/Premiul pentru Chimie obținut pentru cercetări legate de sinteza organică asimetrică
Premiul Nobel pentru Chimie 2026 este împărțit între cercetătorul francez Henri Kagan și cel nipon Kenso Soai pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică, a anunțat miercuri Academia Regală Suedeză de Științe, conform site-ului nobelprize.org. Unele molecule, precum aminoacizii, e