Obezitatea 'marchează' celulele sistemului imunitar al oamenilor, și chiar dacă aceștia pierd în greutate, chiar și un deceniu mai târziu, cei care au fost obezi tot au un risc de a suferi boli legate de această afecțiune, potrivit unui studiu publicat în revista EMBO Reports.

Cercetările, conduse de Universitatea din Birmingham (Regatul Unit), au arătat că la persoanele obeze, celulele imunitare (sau limfocitele T helper) suferă un proces numit 'metilarea ADN-ului' prin care capătă anumite 'semne' ce le conferă o memorie de lungă durată a obezității.

Iar aceste semne, care pot dura până la cinci sau zece ani după pierderea în greutate, fac ca organismul să continue să se comporte ca și cum ar avea încă o greutate în exces.

Consecința este că sistemul imunitar nu mai îndeplinește corect funcții precum curățarea deșeurilor și reglarea îmbătrânirii imunitare, ceea ce ar putea face ca persoanele care au slăbit să rămână în continuare expuse riscului de afecțiuni legate de obezitate, chiar și după ce ajung la o greutate normală, susțin autorii.

'Descoperirile noastre arată că obezitatea este asociată cu modificări epigenetice de lungă durată care influențează comportamentul celulelor imunitare. Acest lucru sugerează că sistemul imunitar păstrează o evidență moleculară a expunerilor metabolice anterioare, care pot avea implicații asupra riscului de boli și a recuperării pe termen lung', rezumă autorul principal al studiului, Belinda Nedjai, de la Institutul Wolfson pentru Sănătatea Populației de la Universitatea Queen Mary din Londra.

O perspectivă detaliată asupra obezității

Pentru a realiza studiul și pentru a obține o imagine detaliată a impactului obezității, echipa a recoltat celule imunitare de la patru grupuri de persoane. Astfel, au inclus probe de sânge de la pacienții care trăiau cu obezitate și li s-au administrat injecții pentru a pierde în greutate, de la pacienții cu o tulburare genetică rară numită sindromul Alstrom, care provoacă obezitate cu debut precoce în copilărie și de la persoane sănătoase de control.

De asemenea, au colectat sânge și țesut adipos de la participanți care au urmat un program intens de exerciții timp de 10 săptămâni și de la pacienți cu greutate normală sau obezitate care au suferit intervenții chirurgicale la șold sau genunchi.

În paralel, au efectuat teste pe șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi și cu sânge provenit de la voluntari umani sănătoși, pentru a înțelege ce se întâmplă exact în interiorul celulelor imune în condiții de obezitate.

'Rezultatele sugerează că pierderea în greutate pe termen scurt s-ar putea să nu reducă imediat riscul unor afecțiuni asociate cu obezitatea, inclusiv diabetul de tip 2 și anumite tipuri de cancer', afirmă Claudio Mauro, de la Departamentul de Inflamație și Îmbătrânire al Universității din Birmingham și coautor principal al studiului.

Cu toate acestea, deși această amprentă nu este permanentă, ea este foarte persistentă, subliniază Mauro: 'Menținerea greutății după slăbire va face ca «memoria» obezității să se estompeze treptat. Acest lucru poate necesita mai mulți ani de menținere susținută a greutății, probabil între 5 și 10 ani, deși sunt necesare studii pentru a inversa complet efectele obezității asupra celulelor T'.

Studiul sugerează posibile oportunități terapeutice pentru accelerarea acestui proces, 'cum ar fi reutilizarea unor medicamente precum inhibitorii SGLT2, care au demonstrat potențialul de a reduce inflamația și de a favoriza eliminarea celulelor senescente prin intermediul sistemului imunitar în cazul obezității', precizează cercetătorul.

Echipa va utiliza aceste descoperiri pentru a contribui la identificarea unor tratamente țintite care să ajute la restabilirea funcționării normale a sistemului imunitar, inhibată de marcarea ADN-ului, și care ar putea fi administrate împreună cu terapiile de slăbire existente, pentru a reduce riscul apariției unor afecțiuni - inclusiv boli metabolice și cancer - agravate de obezitate. AGERPRES/(AS - amc, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)