Strămoșii mamiferelor depuneau într-adevăr ouă (studiu)
Strămoșii îndepărtați ai mamiferelor, care au trăit în urmă cu 250 de milioane de ani, se înmulțeau depunând ouă sau dând naștere unor pui? Analiza unui embrion de Lystrosaurus răspunde, în sfârșit, la această întrebare, informează joi AFP.
Este un mister care îi preocupă pe paleontologi de multe decenii: se crede că sinapsidele, grupul de vertebrate tetrapode din care provin mamiferele, erau animale ovipare, la fel cum sunt, dintre descendenții lor actuali, ornitorincii și echidnele.
'Însă ne lipseau dovezile concrete, iar dovezile începuseră chiar să se acumuleze în sens contrar', a declarat Julien Benoit, profesor la Institutul de Studii Evolutive din cadrul Universității Witwatersrand din Johannesburg (Africa de Sud).

La această situație a contribuit și faptul că, în 180 de ani de cercetări științifice, niciun ou de sinapside nu a fost identificat oficial ca atare.
'Aici, în Africa de Sud, s-au găsit ouă de dinozauri cu coajă moale, așa că nu exista niciun motiv să nu găsim ouă de sinapside care trăiau în același timp, în același loc și erau mult mai numeroase', a explicat același om de știință.
Studiul, pe care Julien Benoit îl semnează joi în revista PLoS ONE, aduce dovada mult așteptată grație unei fosile minuscule de Lystrosaurus, un erbivor care a trăit în urmă cu 250 de milioane de ani.
Fosila a fost descoperită acum 17 ani în bazinul Karoo (Africa de Sud), povestește într-un comunicat al Sincrotronului European din Grenoble o altă coautoare a studiului, Jennifer Botha.
'Asistentul meu, John Nyaphuli, un vânător de fosile fără egal, a identificat un mic nodul care, la început, nu dezvăluia decât fragmente minuscule de os. Pe măsură ce pregătea cu grijă specimenul, a devenit evident că era vorba despre un pui de Lystrosaurus, perfect ghemuit. Bănuiam deja la acea vreme că murise în ou, dar, pur și simplu, nu aveam tehnologia necesară pentru a confirma acest lucru', a dezvăluit aceeași profesoară de la Institutul de Studii Evolutive din cadrul Universității Witwatersrand.
'Oriunde altundeva în lume, văzând un pui ghemuit astfel, s-ar fi spus 'este doar un ou'. Dar, în Africa de Sud, este ceva destul de obișnuit să găsești fosile întregi ghemuite', explică Julien Benoit. Prinse în capcana vizuinilor lor în urma unor inundații bruște, animalele au fost îngropate în noroi în timp ce dormeau.
Supermicroscop
Atunci a intrat în scenă Sincrotronul European din Grenoble (ESRF), un 'supermicroscop' care produce raze X de 10.000 de miliarde de ori mai puternice decât cele utilizate în spitale.
'Am putut scana fosila cu o precizie maximă și, astfel, am obținut nivelul de detaliu necesar studierii acestor oase atât de mici și de fragile', a explicat Vincent Fernandez, cercetător la ESRF și coautor al studiului.
Scanările au relevat un detaliu crucial în mandibula micului Lystrosaurus, al cărui craniu măsura în total doar 4 centimetri. Acest os al maxilarului inferior este compus din două jumătăți care trebuie să fuzioneze pentru ca animalul să se poată hrăni.
'În mod normal, aceasta este o structură care se închide cu mult timp înainte de naștere. Aici, am constatat că în interior exista o gaură uriașă, care este o adevărată structură anatomică, nu doar leziuni care ar fi putut fi provocate post-mortem', a dezvăluit Julien Benoit.

La embrionii păsărilor și țestoaselor actuale, acest stadiu de dezvoltare se observă doar înainte de eclozare, dovadă că era vorba într-adevăr despre un ou.
Descoperirea explică, de asemenea, unul dintre motivele pentru care acest erbivor îndesat, echipat cu doi colți scurți, a putut domina ecosistemul epocii sale după cea mai devastatoare criză pe care a cunoscut-o viața pe Pământ: extincția în masă din Permian-Triasic.
În urma unei încălziri climatice brutale, 95% dintre speciile marine și 70% dintre vertebratele terestre au dispărut.
Cu toate acestea, Lystrosaurus a supraviețuit și a ajuns chiar să ocupe un loc predominant într-o lume marcată de temperaturi ridicate și secete prelungite.
Una dintre cheile succesului său ar fi putut fi dimensiunea ouălor sale, relativ mari, susțin autorii studiului.
La animalele moderne, ouăle mai mari rezistă mai bine la deshidratare și conțin mai mult vitellus (gălbenușul), care furnizează toate substanțele nutritive necesare dezvoltării embrionului. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Andreea Preda)
Sursa fotografiilor: journals.plos.org
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BTA/Noul președinte al Consiliului Polar European spune că organizația trebuie să răspundă ambițiilor strategiei UE pentru Arctica
Consiliul Polar European trebuie să se asigure că poate răspunde obiectivelor mai ambițioase stabilite în strategia Uniunii Europene pentru o regiune arctică aflată în schimbare rapidă, a declarat Henry Burgess, noul președinte al organizației, într-un interviu acordat agenției bulgare de presă BTA. Consiliul are deja î
BTA/Un astronom bulgar participă la descoperirea unui sistem rar de trei stele, aflat în apropierea Pământului
Un sistem neobișnuit, alcătuit din trei stele și situat la doar 28 de ani-lumină de Pământ, a fost descoperit de o echipă internațională de cercetători. Astronomul bulgar Atanas Stefanov, de la Observatorul din Geneva, membru al echipei și coautor al studiului, a oferit detalii despre descoperire agenției BTA. Denumit Welopo'ai, sist
Kenya anchetează moartea suspectă a șapte hipopotami
Autoritatea pentru viață sălbatică din Kenya (KWS) a anunțat vineri că anchetează moartea a șapte hipopotami, dintre care șase ar fi înghițit tulpini de porumb ''extrem de fermentabile'', informează AFP. Aceste morți suspecte s-au petrecut între 28 octombrie și joi seara la lacul Naivasha (centru), a precizat pentru AFP un purtător
India /Coasta estică, lovită de un nou ciclon, al treilea în decurs de o lună
Ploile torențiale au lovit coasta de est a Indiei vineri, când ciclonul Akvan, a treia furtună de acest fel care se abate asupra țării în mai puțin de o lună, a atins uscatul, a anunțat departamentul de meteorologie, potrivit Reuters. Statele Odisha și Andhra Pradesh au evacuat sute de mii de persoane din regiuni vulnerabile săptămâna aceasta
Ultima linie dreaptă a negocierilor înainte de încheierea COP31; UE consideră proiectul final de acord drept inacceptabil
Negocierile riscă să se prelungească la conferința COP privind clima din Turcia, unde aproape 200 de țări încearcă să ajungă la un acord pe fondul unui impas privind combustibilii fosili, însă în stadiul actual, proiectul final de decizie politică 'nu este acceptabil' pentru Uniunea Europeană, a declarat vineri un oficial european pentru AFP.
'Super-munți' străvechi, de dimensiuni himalayene, descoperiți sub gheața Antarcticii (studiu)
Oamenii de știință au descoperit dovezi ale existenței unor lanțuri muntoase de dimensiuni comparabile cu cele din Himalaya, necunoscute anterior, sub gheața din Antarctica. Descoperirea oferă noi perspective asupra istoriei geologice a acestui continent și a legăturii sale cu evoluția vieții pe Pământ, informează vineri agenția de presă Xinhua. Studiul,
Oamenii de știință propun o nouă teorie privind originile alergiilor
O echipă de oameni de știință din Australia sugerează că alergiile ar putea avea originea în deficiențele energetice ale celulelor de barieră ale organismului, care căptușesc pielea, intestinele, nasul, plămânii și esofagul, și nu în sistemul imunitar, așa cum se credea anterior, transmite vineri agenția de presă Xinhua. Aler
Ce urmează pentru sonda interstelară Voyager 1, după depășirea bornei de o zi-lumină
Voyager 1 a atins o bornă istorică în spațiu, cea a distanței de o zi-lumină, ceea ce înseamnă că NASA are nevoie de 24 de ore pentru a trimite un semnal către îndepărtatul vehicul spațial, transmite vineri Space.com care publică un material despre viitorul acestei misiuni. De la lansarea lor în 1977, când Voyager
SUA/ Cutremur cu magnitudinea 5,1 în statul California
Un seism cu magnitudinea 5,1 s-a produs joi seara în apropierea localității Soledad din comitatul Monterey, în statul american California, a anunțat Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS), citat vineri de Reuters. Cutremurul s-a produs joi, la ora locală 22:49 (06:49 GMT, vineri) la o adâncime de 6,7 kilometri, a preciza
NASA confirmă că sonda Voyager 1 a ajuns la o distanță de o zi-lumină față de Terra
NASA a confirmat joi că sonda Voyager 1 a atins o distanță fără precedent față de Terra, ''prima navă spațială care călătorește dincolo de pragul distanței de o zi-lumină față de Terra'', și își va continua călătoria către un viitor incert în spațiul interstelar, informează Reuters. Agenția spațială americană a spus că a primit un s
Oamenii de știință au reușit să cultive cartofi într-un simulant de sol lunar (studiu)
Cartoful, una dintre cele mai importante culturi agricole de pe Terra, bogat în amidon, vitamine, minerale și fibre, ar putea fi, în curând, o cultură importantă și pe Lună, relatează joi Reuters. Oamenii de știință au reușit să obțină cartofi plini de nutrienți și care pot fi consumați în siguranță într-un sol care imită solul se
Indonezia/ Emisiile generate de incendii, pe locul al treilea în clasamentul celor mai ridicate valori înregistrate (Copernicus)
Incendiile din acest an din Indonezia au generat aproape 200 de milioane de tone metrice de emisii de carbon până la 15 noiembrie, a declarat joi serviciul de monitorizare a climei al Uniunii Europene, acesta fiind al treilea cel mai mare volum anual înregistrat vreodată, transmite Reuters. Arhipelagul a suferit cel mai grav sezon
Trei cercetători, premiați cu German Future Prize 2026 pentru o tehnologie menită să combată blocajele în fluxul de date
Trei cercetători din orașul german Karlsruhe au fost recompensați cu premiul German Future Prize din acest an, pentru o tehnologie menită să combată blocajele în fluxul de date, transmite joi agenția de presă DPA. Președintele german Frank-Walter Steinmeier a înmânat premiul cercetătorilor Christian Koos de la Institutul de T
Crabii roșii își încep migrația pe Insula Crăciunului din Oceanul Indian
Peste 100 de milioane de crabi roșii și-au început migrația anuală pe Insula Crăciunului, plecând din pădurile acestui teritoriu australian din Oceanul Indian pentru a ajunge la apă, au raportat săptămâna aceasta experții, informează joi AFP. Acest fenomen are loc în fiecare an, când sezonul ploios îi î
Fiji/ Stare de dezastru național în urma unei secete cauzate de fenomenul El Nino
Guvernul din Fiji, o țară insulară situată în Oceanul Pacific de Sud, a declarat miercuri stare de dezastru național din cauza unei secete extreme asociate fenomenului climatic El Nino, transmite joi AFP. ''Peste tot în Fiji, familiile sunt îngrijorate de accesul la apă și de repercusiunile acestei secete prelung













