BTA: Cei mai timpurii hominizi bipezi au trăit în Balcani
Oamenii de știință au descoperit dovezi conform cărora cei mai vechi strămoși bipezi, asemănători oamenilor, au trăit în Balcani și nu în Africa. Această concluzie vine în urma descoperirii unui hominid biped care a trăit în ceea ce este acum Bulgaria, în urmă cu aproximativ 7,2 milioane de ani. Echipa de cercetare, formată din prof. Nikolai Spassov, prof. Dionisios Youlatos, prof. Madelaine Bohme, Ralitsa Bogdanova, conf. Prof. Latinka Hristova și prof. David R. Begun, și-a publicat descoperirile în revista Palaeobiodiversity and Palaeoenvironments. Studiul lor este intitulat 'O formă timpurie de bipedism hominid terestru în Miocenul târziu al Bulgariei'.
Articolul descrie un femur fosil provenit dintr-un situl Azmaka din Miocenul târziu, vechi de 7,2 milioane de ani, lângă Chirpan (Bulgaria), probabil atribuit hominidului balcanic Graecopithecus. Concluziile la care au ajuns autorii acestui studiu sunt destul de neașteptate și ar putea schimba multe aspecte ale ideilor despre cea mai timpurie evoluție a omenirii. Acestea vor provoca, fără îndoială, discuții în cercurile antropologice.
Semne ale bipedismului
'Bipedismul a fost considerat mult timp o achiziție fundamentală în evoluția timpurie a hominizilor și una dintre cele mai importante caracteristici principale ale hominizilor, dintre care cei mai recenți sunt oamenii. Până de curând, se considera că primul hominid capabil să meargă în poziție verticală a fost Sahelanthropus, vechi de 7 - 6,5 milioane de ani, dar ultimele cercetări pun la îndoială abilitățile locomotorii declarate ale acestui hominid. Un alt hominid african - Orrorin - prezintă semne destul de convingătoare de bipedism, potrivit majorității cercetătorilor, dar acest hominid kenyan a existat cu un milion de ani mai târziu decât hominidul din Azmaka', spune prof. Nikolai Spassov de la Muzeul Național de Istorie Naturală din Sofia (NMNHS), șeful săpăturilor și primul autor al acestui studiu.
Analiza cantitativă și calitativă a caracteristicilor femurului din Azmaka arată în mod convingător o combinație unică de semne de locomoție cvadrupedă terestră, cu cele care indică posibilități de mers biped. O serie de caracteristici morfologice ale femurului descoperit, cum ar fi colul femural alungit, poziția tuberozității fesiere, dispariția porțiunii distale a crestei intertrohanteriene, prezența unei linii intertrohanteriene, valorile scăzute ale unghiului dintre corp și colul femurului, corpul drept al osului și alte caracteristici prezintă similarități cu hominizii fosili bipezi și cu oamenii și îl disting de femururile maimuțelor arboricole. Hominidul Azmaka se distinge, de asemenea, de maimuțele arboricole prin dezvoltarea asimetrică a cortexului colului femural, stabilită prin tomografie computerizată. 'Analiza multidisciplinară distinge femurul Azmaka de hominizii europeni din Miocenul mediu și târziu (Danuvius, Dryopithecus, Hispanopithecus) și plasează femurul Azmaka relativ aproape de maimuțele africane, precum cimpanzeul, dar mai ales aproape de homininii bipezi precum Orrorin, omul modern, paranthropus și Australopithecus afarensis', notează prof. Dionissios Youlatos de la Universitatea Aristotel din Salonic.
Aceste capacități locomotorii tranziționale și în special argumentele puternice care arată capacitatea de a se deplasa pe două picioare fac din hominidul Azmaka cel mai probabil strămoșul timpuriu al omului, adică primul presupus hominid - notează prof. Spassov.
Cum arăta hominidul Azmaka numit Diva?
Conform analizei comparative, femurul găsit ar fi aparținut unei femele cu o masă corporală de doar 24 kg, corespunzând aproximativ unei fetițe moderne de 8 ani. Prin urmare, individul găsit a fost numit 'Diva' de către oamenii de știință ('Diva' în bulgară - 'sălbatic, femeie sălbatică').
Fauna și mediul de savană în Bulgaria și Balcani acum 7,2 milioane de ani
'Femurul fosil a fost găsit în timpul săpăturilor de acum nouă ani, împreună cu rămășițe de maimuțe Mesopithecus, gazele, alte bovide, hiparioni, girafe și rinoceri, tipice faunei balcanice din acea vreme', explică masteranda Ralitsa Bogdanova și conf. univ. Latinka Hristova de la Muzeul Național de Istorie Naturală al Academiei Bulgare de Științe. Acest mediu natural prezintă un peisaj de savană tipic Miocenului târziu din Balcani și provinciei paleozoogeografice balcano-iraniene din acea vreme.
Unde a făcut omenirea primii pași?
De mai bine de o sută de ani, Africa a fost considerată leagănul umanității, iar dovezile în acest sens sunt numeroase și convingătoare. Atât de convingătoare încât era dificil să acceptăm orice altă posibilitate. Într-adevăr, nu există nicio îndoială că marea majoritate a drumului evolutiv al umanității a trecut pe continentul african. Dar se pare că primii pași au fost făcuți în Balcani.
Rolul Balcanilor și Asiei Mici la răscrucea a trei continente
Balcanii și Asia Mică sunt zone geografice deosebit de importante pentru evoluția și migrația speciilor, deoarece sunt o răscruce între trei continente. Există tot mai multe dovezi că fauna de savană de astăzi din Africa este în mare măsură legată de Eurasia ca origine.
'Analizele noastre dintr-un studiu anterior indică faptul că perioada cuprinsă între aproximativ 8/7,5 și 5,5 milioane de ani în urmă a fost o perioadă de migrații în masă ale unui număr de specii de mamifere din regiunea balcano-irano-afgană către Africa, dar nu există dovezi ale procesului invers la acea vreme - migrații de pe continentul african către Eurasia', explică prof. Madeleine Bohme de la Universitatea din Tubingen. Aceste migrații au fost cauzate de schimbările climatice asociate cu dezvoltarea Deșertului Arab, care a devenit o barieră în calea acestui schimb faunistic dintre Eurasia și Africa acum aproximativ 5,3 milioane de ani. Unul dintre migranți ar putea fi hominidul balcanic menționat anterior, deja în poziție verticală. Nu mai există nicio îndoială că în timpul Miocenului târziu, când Balcanii și Orientul Apropiat erau locuite de Graecopithecus și probabilii săi predecesori direcți - Ouranopithecus din nordul Greciei și Anadoluvius din Anatolia, o savană se întindea pe un vast teritoriu din sud-estul Europei până în Iran și Afganistan (așa-numita provincie paleozoogeografică balcano-iraniană), cu un aspect și o faună similare cu cele din Africa de astăzi. Există tot mai multe dovezi că, odată cu deschiderea unor spații similare în Africa, mulți dintre locuitorii savanei eurasiatice au migrat pe continentul african.
Există tot mai multe argumente care arată că fauna savanei de astăzi din Africa este în mare măsură legată de Eurasia ca origine.
'Datele recente demonstrează că diversitatea maimuțelor mari din Miocenul târziu din estul Mediteranei este mai mare decât se credea anterior și că hominizii se diversificaseră în mai mulți taxoni cu mult înainte de prima lor apariție documentată în Africa. 'Noile date și analize acumulate conduc la concluzia că marile maimuțe africane s-au format ca grup taxonomic în Europa și că, foarte probabil, regiunea balcano-anatoliană, unde au trăit cel puțin trei genuri de hominizi între 9,6 și 7,2 milioane de ani în urmă, este sursa originilor hominizilor existenți', spune prof. David Begun de la Universitatea din Toronto. 'Presupusul prim hominid - hominidul biped descoperit în situl paleontologic de la Azmaka (Bulgaria) pare, de asemenea, la fel ca multe alte mamifere (girafe, rinoceri, hiene, bovide etc.), să se fi răspândit spre sud, pe continentul african, unde evoluția umană ulterioară a continuat'.
Știre selectată de BTA pentru promovare și publicare de către AGERPRES, fără intervenție pe text, conform acordului de colaborare dintre agenții.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Marți a fost cea mai călduroasă zi înregistrată vreodată în Franța
Ziua de marți a fost 'cea mai călduroasă zi înregistrată vreodată în Franța' de la începutul măsurătorilor meteorologice în 1947 și numeroase recorduri absolute de temperatură au fost doborâte în vestul țării, a anunțat agenția Meteo-France, citată de AFP. Indicatorul termic național - media temperat
Expansiunea Universului continuă accelerat, iar energia întunecată rămâne 'suspectul de serviciu'
Expansiunea Universului continuă accelerat, probabil sub influența energiei întunecate, în pofida unor studii recente care susțin că expansiunea Universului decelerează, susține un nou studiu publicat la 10 iunie în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, transmite marți Space.com. Acest lucru înseamn
Londra 'se coace', avertizează secretarul general al ONU în cadrul Săptămânii Acțiunii Climatice
Londra 'se coace', a avertizat secretarul general al Organizației Națiunilor Unite (ONU), argumentând că omenirea nu poate miza și mai mult pe combustibilii fosili în fața schimbărilor climatice devastatoare, informează marți DPA. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut referire la romanul lui Charles Dickens &
Canicula continuă să se extindă în Europa
După mai multe recorduri de temperatură înregistrate luni și decese legate de căldură, canicula excepțională care a lovit Franța continuă să se extindă și marți, o zi care s-ar putea dovedi istorică pentru Regatul Unit, unde este așteptată cea mai ridicată temperatură pentru o lună iunie, informează AFP. Este vorba despre cel de-al doile
Cercetătoarea Sara Wickström, recompensată cu Premiul Körber pentru descoperirea unui mecanism la nivel celular necunoscut anterior
Cercetătoarea finlandeză Sara Wickström a fost recompensată cu premiul Körber European Science Prize pentru descoperirea capacității celulelor de a percepe forțele fizice, realizare ce ar putea oferi noi oportunități în tratarea cancerului, a fibrozei organelor și a altor boli asociate îmbătrânirii, a anunțat marți Fundația Körber, citată de
Temperaturile vor depăși 40°C în timpul valului de căldură din Europa; trei oameni au murit în Franța
Trei persoane au murit în Franța din cauza unor probleme de sănătate provocate de căldura extremă, iar aproape 2.700 de școli franceze urmează să fie închise sau să își modifice orarele, în contextul în care autoritățile din întreaga Europă au emis avertizări asociate cu un val de căldură pentru ziua de luni, informează Reuters.
Valurile de caniculă sunt mai periculoase atunci când durează mai mult timp?
Efectele nocive ale căldurii excesive asupra organismului, precum insolația sau problemele cardiovasculare, sunt binecunoscute. Însă, în ce măsură acestea se acumulează în cazul unei perioade de caniculă ce durează excepțional de mult, așa cum se preconizează în cazul celei care afectează în prezent Franța și Europa? După aproape
Canicula se accentuează în Europa
Europa se va confrunta săptămâna aceasta cu un nou val de caniculă, mai accentuat, care constrânge numeroase țări să ia măsuri, cum ar fi închiderea școlilor în Franța și anularea unor trenuri în Belgia, informează luni AFP. Este vorba despre un al doilea val de caniculă care lovește Europa de Vest în mai puțin de o lună. Co
BTA/Un cercetător bulgar, printre autorii unui studiu internațional despre genetica pelicanului creț
Svilen Cheshmedzhiev, un cercetător bulgar de la Muzeul Național de Istorie Naturală din cadrul Academiei Bulgare de Științe, se numără printre autorii unui studiu internațional care a realizat prima evaluare genetică cuprinzătoare a pelicanului creț (Pelecanus crispus) pe întregul său areal de răspândire. Oameni de știință și ecol
Vânătoarea de balene a reînceput să fie practicată în Islanda după o pauză de doi ani
Baleniera Hvalur, una dintre ultimele două pe care le mai deține Islanda, a ridicat ancora pentru a pleca la vânătoare de balene după o pauză de doi ani, au relatat sâmbătă presa locală și activiști ecologiști, informează AFP. Cele două nave au început pregătirile de plecare vineri seară, după ce și-au testat în prealab
Europa este afectată de un val de căldură toridă, care a dus la activarea unei celule de criză în Franța
O caniculă extremă care a cuprins o mare parte a Europei a determinat organizarea unor ședințe de urgență în Franța, emiterea de avertizări meteorologice la nivel național în Germania și a creat dificultăți pentru turiștii și locuitorii din Italia, pe măsură ce temperaturile au urcat spre niveluri record, informează sâmbătă Reuters.
Grecia: Un cutremur cu magnitudinea 5,8 s-a produs la sud-vest de insula Creta
Un cutremur cu magnitudinea 5,8 a fost înregistrat sâmbătă în Grecia, însă, deocamdată, nu au fost raportate victime și nici pagube materiale, informează Reuters. Seismul s-a produs la adâncimea de 13 kilometri, iar epicentrul său a fost localizat la 69 de kilometri sud-vest de orașul Rethymno de pe insula Creta,
Primul caz de gripă aviară H5, extrem de contagioasă, detectat în Australia
Un prim caz de infectare cu H5, o tulpină extrem de contagioasă a gripei aviare, a fost detectat în Australia, a anunțat sâmbătă Guvernul acestei țări, ceea ce înseamnă că boala s-a răspândit de acum pe toate continentele, informează agențiile de presă internaționale. Tulpina contagioasă H5 a fost descoperită la o pasăr
Europa se confruntă cu al doilea val de căldură în decurs de o lună, care se va accentua în acest weekend
Vara anului 2026 a început într-o manieră extremă pentru zeci de milioane de europeni, cu un nou val de caniculă asociat schimbărilor climatice, ce va lovi 'Bătrânul Continent' începând de vineri, din Spania până în Regatul Unit, și care se va accentua în acest weekend, în special în Franța, informează AFP.
Pământul nu va sfârși (probabil) prin a fi 'înghițit' de Soare (studiu)
Oamenii de știință au crezut până de curând că Pământul va sfârși prin a fi 'înghițit' de Soare, atunci când acesta din urmă se va transforma într-o stea gigantă. Însă planeta noastră ar putea evita în cele din urmă acest destin plin de cruzime, potrivit unui studiu publicat vineri, informează AFP.