Un nou studiu arată că indiciile audio transmise voluntarilor care sunt aflați în faza REM a somnului (rapid eye movement - mișcări oculare rapide), etapa de somn în care au loc cele mai multe vise, pot manipula conținutul viselor, transmite Live Science care citează o cercetare publicată la 5 februarie în jurnalul Neuroscience of Consciousness.

Acest studiu pare desprins din scenariul blockbusterului hollywoodian 'Inception' (2010), în care o echipă dedicată de 'extractori de vise' este angajată pentru a modifica procesul decizional al unui CEO prin manipularea viselor sale. În film, această performanță implică un avion privat și litri de gaz sedativ - dar în cazul noului studiu se obține un efect similar doar cu ajutorul unui gong și un pat confortabil într-un laborator de cercetare.

În unele cazuri, această manipulare a îmbunătățit capacitatea voluntarilor de a rezolva puzzle-uri pe care le întâlniseră prima dată cu o zi înainte.

Dacă sunteți blocați într-o problemă, oamenii vă sfătuiesc adesea să 'dormiți pe gânduri'. Și există unele dovezi științifice care susțin acest lucru, a declarat co-autorul studiului, Ken Paller, neurocercetător cognitiv la Universitatea Northwestern (Illinois, SUA). De exemplu, într-un studiu din 2012, voluntarii rugați să rezolve probleme bazate pe asociere au avut rezultate mai bune după ce au dormit decât un alt grup care a rămas treaz.

Dar modul în care somnul ar putea realiza acest lucru nu a fost clar. 'Motivația acestui studiu a fost de a vedea dacă visele au vreo legătură cu beneficiile somnului în ceea ce privește capacitatea de rezolvare a problemelor', a declarat Paller pentru Live Science.

Echipa lui Paller a recrutat 20 de participanți care au raportat că au un istoric sau un interes pentru visarea lucidă, o stare de vis în care persoana care doarme devine conștientă că visează și își poate manipula visele într-o oarecare măsură.

Înainte de a adormi în laboratorul de cercetare, acești participanți au fost însărcinați să rezolve puzzle-uri care testau cogniția creativă într-un anumit interval de timp. Acestea includeau sarcini în care voluntarii trebuiau să modifice diagrame din bețe de chibrit pentru a obține anumite rezultate mișcând un număr limitat de bețe.

Pe măsură ce voluntarii analizau fiecare puzzle, se auzea o scurtă coloană sonoră. Melodia era unică pentru fiecare puzzle. Aceste teme includeau riff-uri de chitară, melodii fluierate și sunete de gong. Puzzle-urile au fost suficient de dificile încât fiecare participant a rămas cu mai multe puzzle-uri nerezolvate până la momentul testării.

Autoarea principală a studiului, Karen Konkoly, care a lucrat la proiect în timp ce studia visele în laboratorul lui Paller, i-a învățat și pe voluntari mișcări oculare specifice, cu ideea că, dacă participanții aveau vise lucide, puteau încerca să comunice acest lucru cercetătorilor mișcându-și ochii.

Apoi, cercetătorii au montat electrozi pe scalpurile participanților pentru a le măsura activitatea cerebrală și mișcările oculare în timp ce dormeau. Participanților li s-a permis să vizioneze 'Inception' sau 'Waking Life' (2001), un alt film despre visele lucide, în timp ce li se aplicau electrozii.

Ore mai târziu, pe măsură ce voluntarii intrau în faza REM a somnului, echipa de cercetare, condusă de Karen Konkoly, a început să redea coloane sonore asociate cu puzzle-uri pe care nu reușiseră să le rezolve. Imediat după aceea, i-au trezit pe participanți pentru a înregistra orice vise pe care le-ar fi avut în jurnale. Participanții și-au înregistrat visele în următoarele două săptămâni și au petrecut încă o noapte în laborator rezolvând puzzle-uri.

Trei sferturi dintre voluntari au raportat că au avut vise legate de puzzle-urile nerezolvate, iar datele au sugerat că erau mai predispuși să viseze puzzle-urile pe care cercetătorii le-au asociat cu sunet. Șase dintre subiecți, după ce au auzit coloanele sonore ale puzzle-ului, i-au semnalat lui Konkoly că sunt lucizi, mișcându-și ochii sau schimbându-și respirația în tiparele prestabilite.

A doua zi, toți voluntarii au încercat din nou puzzle-urile. Rezultatele au fost mixte. Dacă anumite puzzle-uri nerezolvate apăruseră în visele voluntarilor, voluntarii erau mai predispuși să le rezolve a doua zi, comparativ cu puzzle-urile la care nu visaseră. Voluntarii au rezolvat 42% dintre puzzle-urile la care au visat și doar 17% dintre cele care nu apăreau în visele lor.

Aceste rezultate nu dovedesc definitiv că visele ne ajută să rezolvăm puzzle-uri. Este posibil ca voluntarii să fi visat pur și simplu la puzzle-urile de care erau cei mai curioși și pe care erau mai predispuși să le rezolve la momentul inițial.

Spre surprinderea autorilor, voluntarii ale căror mișcări oculare sugerau că au visat lucid au fost mai puțin predispuși să rezolve puzzle-urile decât cei care avuseseră vise non-lucide despre puzzle-uri. Paller a mai semnalat că dimensiunea mică a eșantionului din studiu ar fi putut produce acest efect. 'Cred că nu am avut suficiente vise lucide pentru a fi cu adevărat siguri de asta', a spus el.

Emma Peters, specialistă în vise de la Universitatea din Berna, Elveția, care nu a fost implicată în studiu, a spus că un subiect important de discuție în domeniu este dacă visul lucid ar putea de fapt afecta (și nu ajuta) gândirea creativă, în comparație cu visul non-lucid.

'Ideea este că poți rezolva probleme în mod creativ în vise, deoarece visele sunt atât de bizare', a spus ea, 'și poți face asocieri pe care în mod normal nu le-ai face dacă ai fi conștient'.

Pentru Ken Paller, interpretările cercetării viselor se confruntă cu o altă limitare importantă: celelalte părți ale ciclului de somn în care visele nu apar la fel de des. În prezent, este imposibil să excludem posibilitatea ca activitatea cerebrală din aceste stagii să fie o forță motrice în gândirea creativă, iar rezultatele ulterioare ale acestei gândiri pot apărea apoi în visele amintite.

Dar domeniul construiește treptat o imagine a ceea ce se întâmplă în creierul adormit. Pentru Paller, aceste mistere nerezolvate sunt cele care mențin știința viselor interesantă. 'Cred că știința este distractivă atunci când mai există lucruri pe care trebuie să le înțelegi', a spus el.AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Adrian Dădârlat)