Inteligența artificială (AI) poate îmbunătăți detectarea cancerului de sân la om printr-un screening mamografic mai eficient, reducând în același timp volumul de muncă al radiologilor, sugerează un studiu publicat vineri, citat de AFP.

Această cercetare, publicată în revista medicală The Lancet, a analizat aproape 106.000 de mamografii efectuate în Suedia în cadrul unui program național de screening pentru cancerul de sân, din aprilie 2021 până la începutul lunii decembrie 2022.

Aceste examinări, efectuate pe femei cu vârsta medie de 53 de ani, au fost revizuite separat, o jumătate de către doi radiologi care au intervenit succesiv, iar cealaltă jumătate de către un radiolog asistat de AI.

S-a constatat că screening-ul mamografic asistat de AI a redus volumul de muncă asociat cu interpretarea imaginilor și, mai important, a oferit 'rezultate sistematic mai bune'.

Depistarea cancerului mamar cu ajutorul AI a identificat 81% dintre femeile cu cancer în timpul screening-ului, comparativ cu 74% în lipsa AI, 'fără o creștere a ratei (rezultatelor) fals-pozitive', au concluzionat autorii.

Mai mult, femeile care au beneficiat de screening asistat de AI au fost diagnosticate cu mai puține cancere de sân 'agresive și avansate' (-12%) în următorii doi ani.

Această îmbunătățire a fost observată indiferent de vârsta și de densitatea mamară (unul dintre factorii de risc).

Cercetări anterioare au arătat, în special, o eficacitate similară între screening-ul asistat de AI și screening-ul bazat pe o dublă evaluare umană, urmată de o eficacitate mai mare, axată însă pe cancerele invazive de dimensiuni mici, se arată în studiu.

Rezultatele studiului publicat în The Lancet sugerează că detectarea cancerului de sân asistată de AI poate 'îmbunătăți în mod eficient performanța screening-ului' și poate 'reduce volumul de muncă' al radiologilor, autorii pledând pentru implementarea sa în practica clinică.

Însă, potrivit lui Jean-Philippe Masson, președintele Federației naționale a radiologilor (FNMR) din Franța, studii americane recente au sugerat că aceste instrumente 'nu economisesc de fapt timp și sunt scumpe'. Acestea 'ar economisi timp dacă radiologul ar putea avea încredere în instrument și ar putea spune: 'OK, AI n-a identificat nimic, așa că o să semnez un raport care să ateste că nu e nimic acolo'. Dar acest lucru nu este posibil; ochiul și experiența radiologului trebuie să corecteze diagnosticul AI', a declarat el, în special pentru evitarea 'supradiagnosticării'. Deoarece, uneori, 'instrumentul AI poate observa o modificare a țesutului mamar care nu este de fapt cancer, ci, spre exemplu, o încrucișare a vaselor de sânge', a adăugat Masson.

Contactat de AFP, Stephen W. Duffy, profesor emerit de screening oncologic la Institutul Wolfson de Sănătate Publică din cadrul Universității Queen Mary din Londra, a descris acest studiu drept 'robust'.

Deși studiul confirmă că screening-ul asistat de AI este 'la fel de sigur' ca interpretarea a doi radiologi umani, este necesară o evaluare suplimentară pentru a se putea confirma că femeile care au fost supuse acestui tip de screening dezvoltă mai puține tipuri de cancer, a atenționat el.

Studiul menționează că detectarea precoce a contribuit la reducerea mortalității prin cancer mamar, însă 'anumite tipuri de cancer rămân nedetectate' prin mamografie, 'în pofida dublei interpretări a imaginilor recomandate de ghidurile europene'. Acest lucru se întâmplă deoarece unele tipuri de cancer cu progresie rapidă pot să apară între două screening-uri.

Intrată în vigoare în august 2024 și aplicabilă pe paliere începând din august 2026, regulamentul european privind inteligența artificială (AI Act) a clasificat 'cu risc ridicat' dispozitivele medicale care integrează AI în special atunci când contribuie la diagnostic sau influențează o decizie terapeutică. Prin urmare, notează AFP, acestea vor trebui să facă obiectul unor cerințe de siguranță și performanță mai stricte. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Simona Aruştei)