Elementele chimice complexe, aflate la baza vieții, se pot forma pe praful cosmic (studiu)
Elementele chimice complexe, considerate a fi precursoarele moleculelor biologice, se pot forma în mod spontan în spațiul interstelar, conform unui experiment de laborator care deschide noi perspective cu privire la originile vieții în Univers, transmite joi Live Science.
În prezența radiațiilor ionizante, aminoacizii - cele mai simple unități ale proteinelor, se cuplează formând legături peptidice, ceea ce reprezintă primul pas în sinteza unor molecule biologice mai complexe, așa cum sunt enzimele și proteinele celulare, conform noului studiu publicat la 20 ianuarie în jurnalul Nature Astronomy.
Acest studiu demonstrează posibilitatea unui nou scenariu pentru apariția vieții pe Pământ și îi poate ghida pe oamenii de știință să caute viață extraterestră, conform autorilor.
Conform teoriei actuale, primele forme de viață au apărut dintr-un amestec complex de molecule prebiotice, ce includea aminoacizi, zaharuri simple și ARN. Modul în care s-au format aceste ingrediente de bază rămâne însă un mister. Una dintre ipoteze susține că o parte dintre aceste ingrediente primare ar fi avut originea în spațiu și ar fi ajuns pe Pământ în urma impacturilor cu meteoriți, conform lui Alfred Hopkinson, coordonatorul studiului și cercetător postdoctoral la Departamentul de Fizică și Astronomie al Universității daneze din Aarhus.
Glicina, cel mai simplu aminoacid, este un exemplu detectat în numeroase probe provenite de la comete și meteoriți în ultimii 50 de ani, inclusiv probe de praf prelevate de pe asteroidul Bennu în timpul recentei misiuni OSIRIS-REx a NASA. Unități dipeptidice mai complexe, care se formează atunci când doi aminoacizi se leagă prin eliberarea de apă, nu au fost încă identificate în aceste corpuri extraterestre, dar condițiile intens ionizante ale spațiului interstelar dau naștere unei chimii neobișnuite și ar putea promova teoretic formarea acestor molecule mai mari.
''Dacă aminoacizii s-ar putea uni în spațiu și ar putea ajunge la următorul nivel de complexitate (dipeptide), atunci când acestea sunt livrate pe o suprafață planetară, există un punct de plecare (...) pentru a forma viața'', a declarat Hopkinson pentru Live Science. ''Este o teorie foarte interesantă și am vrut să vedem care este limita de complexitate pe care aceste molecule ar putea-o forma în spațiu?''.
Echipa, condusă de astrofizicianul Sergio Ioppolo de la Universitatea Aarhus, a căutat, prin urmare, să reproducă condițiile spațiului cosmic cât mai fidel posibil. Folosind instalația ciclotronică HUN-REN Atomki din Ungaria, cercetătorii au bombardat cristale de gheață acoperite cu glicină cu protoni de înaltă energie la 20 kelvini (minus 423,67 grade Fahrenheit sau minus 253,15 grade Celsius) și o presiune de 10 la puterea -9 milibari, pentru a simula cât mai fidel condițiile spațiului. Apoi, folosind spectroscopia în infraroșu și spectrometria de masă - metode de identificare a tipurilor de legături prezente și, respectiv, a masei moleculare - cercetătorii au analizat produșii de reacție pe măsură ce se formau.
În principal, însă, au folosit o serie de marcaje cu deuteriu - atomi de hidrogen mai grei care produc un semnal diferit în timpul analizei spectroscopice - pentru a urmări exact cum interacționau moleculele de glicină.
Experimentul lor marcat a confirmat rapid ipoteza lor inițială: moleculele de glicină au reacționat împreună în prezența radiațiilor pentru a forma o dipeptidă numită glicilglicină, dovedind astfel că se pot forma spontan în spațiu chiar și compuși mai complecși, care conțin legături peptidice.
Dar dipeptidele nu au fost singura moleculă organică complexă generată în aceste condiții. Un semnal surprinzător de complex a fost identificat provizoriu ca fiind N-formilglicinamidă, o subunitate a uneia dintre enzimele implicate în producerea elementelor constitutive ale ADN-ului și, prin urmare, un alt actor cheie în chimia originii vieții.
''Dacă se produce o gamă atât de vastă de tipuri diferite de molecule organice, acest lucru ar putea avea un impact asupra originii vieții în moduri la care nu ne-am gândit'', a spus Hopkinson. ''Este interesant să discutăm cu alți cercetători - să zicem, cu oameni din lumea ARN - și să vedem cum ar putea schimba acest lucru imaginea lor despre Pământul timpuriu''.
În continuare, însă, echipa investighează dacă același proces are loc și pentru alți aminoacizi formatori de proteine din mediul interstelar, ceea ce ar putea deschide posibilitatea formării unor peptide mai diverse și complexe, cu proprietăți chimice contrastante. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cel puțin cinci incendii de pădure și vegetație sunt active în Țările de Jos
Cel puțin cinci incendii de pădure se răspândeau joi în Țările de Jos, ducând la evacuarea aeroportului Kempen de la granița cu Belgia, potrivit autorităților olandeze, transmite AFP. La o zi după ce un incendiu a izbucnit la un poligon de tragere al artileriei armatei olandeze din localitatea 't Harde (est), alte două in
Obiectivul NASA de a construi o bază selenară implică o serie de incertitudini și riscuri majore pentru astronauți (experți)
NASA și compania privată SpaceX, principalele motoare ale explorării spațiale din prezent, și-au anunțat obiectivul de a permanentiza prezența umană pe Lună în viitorul apropiat, într-un interval de cel mult 10 ani, prin ridicarea unor baze selenare habitabile. O serie de exeperți avertizează însă că acest obiectiv s-ar putea dovedi prea ambițios pr
O companie americană vrea să readucă la viață antilopa albastră, care a fost vânată până la dispariție
Antilopa albastră, o specie care avea o blană albastră-argintie și coarne impresionante, a trăit pe pășunile din regiunea Cape Town din sud-vestul Africii de Sud până când coloniștii europeni au vânat-o până la dispariție în jurul anului 1800. O companie americană intenționează să readucă la viață antilopa albastră ca parte a eforturilor
Cancer/ Terapiile țintite, o revoluție medicală, însă nu pentru toți
Terapia țintită, cu un mecanism de acțiune mai specific comparativ cu tratamentele clasice în lupta împotriva cancerului, reprezintă o inovație majoră a ultimilor treizeci de ani, îndeplinind numeroase promisiuni. Totuși, după cum au relevat studii recente, anumite tipuri de cancer încă îi rezistă, relatează joi AFP. Tratamentele
Anticorpii materni contribuie la modelarea dezvoltării sistemului imunitar al copiilor (studiu)
O echipă de cercetători israelieni a descoperit că mamele nu transmit doar o protecție temporară copiilor, ci contribuie la modelarea dezvoltării sistemului lor imunitar pe parcursul anilor următori, a anunțat miercuri, într-un comunicat, Universitatea Ebraică din Ierusalim, relatează agenția Xinhua. Studiul, publicat în jurnalul științific Nature
Un asteroid a primit numele fostului papa Leon al XIII-lea
Un asteroid din spațiu a primit numele fostului papă Leon al XIII-lea, a anunțat miercuri Biroul de presă de la Vatican, relatează DPA. Acea rocă orbitează de acum Soarele sub noul său nume ''(858334) Gioacchinopecci'', fiind numită după Gioacchino Pecci, numele de botez al papei Leon al XIII-lea (1810-1903). Acest papă italian
Etna este unic și reprezintă ''un nou tip de vulcanism'', conform unui nou studiu
Muntele Etna este unic printre vulcanii tereștri, conform unui nou studiu, publicat la 7 aprilie în jurnalul JGR Solid Earth, care susține că acest vulcan s-a format într-un mod aparte, similar modului în care se formează munții vulcanici submarini de tip ''petit-spot'' - vulcani submarini mici și tineri (descoperiți în 2006) c
SpaceX a lansat racheta Falcon Heavy pentru prima oară în 18 luni
Puternica rachetă Falcon Heavy a companiei SpaceX a fost lansată miercuri într-o primă misiune după o pauză de 18 luni, transmite Space.com. Racheta Falcon Heavy cu uriașul satelit de comunicații ViaSat-3 F3 a fost lansată de la Centrul Spațial Kennedy (KSC) al NASA din Florida, miercuri 29 aprilie, la ora 14:13 GMT.
''Gravitația cuantică'' poate explica începuturile Universului, invalidând conceptul singularității dinainte de Big Bang (studiu)
Oamenii de știință au redefinit gravitația pentru a explica Big Bang-ul și, probabil, pentru a schimba imaginea noastră asupra celor mai timpurii momente ale cosmosului, eliminând ipoteza existenței unei singularități din care se produce Big Bang-ul și înlocuind-o cu conceptul de inflație cosmică produsă chiar de gravitație, conform unui nou studiu, publi
Un vas decorativ din bronz, de proveniență romană, vechi de 1.900 de ani, descoperit în Spania
Un vas din bronz vechi de 1.900 de ani, descoperit în Spania, prezintă decorațiuni ce reproduc Zidul lui Hadrian și forturi romane din Anglia, conform unui nou studiu care susține că acest vas multicolor a fost probabil realizat ca suvenir pentru un soldat roman care a păzit frontiera de nord a Imperiului Roman, transmite miercuri Live Science.
Șeful NASA dorește reincluderea lui Pluto în categoria planetelor
Șeful NASA, Jared Isaacman a declarat că dorește reincluderea lui Pluto în categoria planetelor, după ce a fost retrogradată în 2006 de către Uniunea Astronomică Internațională (IAU) în categoria 'planetelor pitice', transmite miercuri Space.com. Decizia IAU a fost controversată încă de la început. În plus, Pluto est
Vitamina D ar crește cu 79% rata de succes a tratamentului împotriva cancerului de sân (studiu)
O echipă de cercetători din Brazilia a descoperit că un simplu supliment de vitamina D poate să contribuie la eficiența sporită a chimioterapiei la femeile diagnosticate cu cancer de sân. Studiul, realizat la Facultatea de Medicină din orașul brazilian Botucatu a Universității de Stat din Sao Paulo (FMB-UNESP), sugerează că doze mici de vitamina D ar putea îmbună
Declinul pădurilor tropicale încetinește (studiu)
Pădurile tropicale continuă să se micșoreze, însă acest declin încetinește după ce a atins un nivel record în 2024, a anunțat miercuri World Resources Institute (WRI), citat de agenția de presă DPA. În 2025, au fost pierdute 4,3 milioane de hectare de pădure tropicală primară - o suprafață aproximativ egală cu cea a Danemarcei -
Aproape toată Europa a înregistrat temperaturi peste medie în 2025, an marcat de mai multe recorduri climatice
Aproape toată regiunea Europei s-a confruntat cu temperaturi peste medie în 2025, an marcat de doborârea unor recorduri legate de incendii de vegetație, temperaturile apelor mărilor și valuri de caniculă în contextul intensificărilor schimbărilor climatice, au anunțat joi oamenii de știință europeni și Organizația Meteorologică Mondială (OMM), potri
Plantele pot absorbi nutrienți din praful din aer prin intermediul frunzelor (studiu)
Cercetătorii israelieni au descoperit că plantele pot absorbi nutrienți esențiali în mod direct din praful atmosferic, contrazicând astfel teoria de lungă durată potrivit căreia plantele se bazează exclusiv pe absorbția prin rădăcini fixate în sol, a anunțat marți Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel, informează Xinhua.