Biologii austrieci au dovedit că vacile sunt capabile să folosească unelte
Comportamentul destul de neobișnuit al unei vaci din Austria, pe nume Veronika, a stârnit interesul unor biologi austrieci, care au declarat că au dovedit științific, în premieră, că aceste animale domestice pot folosi unelte cu un anumit scop.
Veronika obișnuiește să apuce cu dinții obiecte lungi, cum ar fi o mătură, pe care le folosește pentru a se scărpina.
Abilitățile cognitive ale animalelor de fermă sunt adesea subestimate, au scris Alice Auersperg și Antonio Osuna Mascaro de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena în studiul lor, care a fost publicat luni în jurnalul Current Biology, conform agenției DPA.
În multe limbi, expresia ''vacă proastă'' este o insultă. Însă, Auersperg, care este din Bavaria, a declarat pentru DPA că vacile nu sunt deloc astfel.
Veronika nu trebuie să producă lapte și nici nu va ajunge la măcelar. Ea trăiește ca animal de companie, alături de proprietarul ei, fermier și brutar din Carintia, în sudul Austriei.
După ce Alice Auersperg a publicat o carte intitulată ''Spiritul inventiv al animalelor'', în urmă cu aproximativ un an, numeroase persoane i-au povestit despre diverse animale cu unele comportamente aparte. Printre altele, ea a primit o înregistrare video cu Veronika.
Auersperg și Osuna Mascaro au dorit apoi să afle mai multe despre această vacă și să îi testeze abilitățile în mod experimental.
Cei doi biologi au vrut, de asemenea, să excludă posibilitatea ca acest comportament să fi fost dobândit prin dresaj sau să fi fost vorba despre un videoclip realizat cu inteligența artificială (AI).
Cercetătorii au descoperit că, de aproximativ nouă ani, Veronika obișnuiește să ia de pe jos crengi sau greble pentru a se scărpina. Pentru experiment, ei i-a fost pusă la dispoziție o mătură, de zeci de ori, în poziții diferite. Veronika a apucat în mod deliberat cu dinții capătul mânerului și și-a aplecat capul într-o parte pentru a duce astfel peria măturii la spate. În cazul în care dorea să ajungă la zone mai sensibile, ea apuca mătura de la celălalt capăt, pentru a se scărpina cu mânerul.
Abilități similare de utilizare a uneltelor la animalele de fermă au mai fost observate la cai. Există, de asemenea, imagini video cu exemplare de zebu, o specie de vacă cu cocoașă din Asia de Sud, care se scarpină așa cum face Veronika. Zebu și vacile domestice au evoluat separat în urmă cu mai bine de 500.000 de ani.
Studiul sugerează că utilizarea uneltelor ar putea avea legătură nu numai cu domesticirea ambelor specii de vaci, ci și cu o tendință comună către rezolvarea unor probleme fizice, notează DPA.
''Veronika nu este un Einstein printre vaci'', a spus Osuna Mascaro. Ea a fost pur și simplu norocoasă că a crescut ca animal de companie într-un mediu stimulant.
Osuna Mascaro și Auersperg cred că toate vacile ar putea dezvolta astfel de abilități dacă li s-ar permite să interacționeze și să se joace de mici cu diverse obiecte.
Cercetătorii vor acum să afle care sunt factorii ce favorizează un astfel de comportament. De asemenea, ei speră să fie contactați de persoane care au observat alte vaci, sau alte animale de fermă, cu abilități de utilizare a uneltelor. ''Bănuim că această abilitate este mai răspândită decât fusese documentat anterior'', a declarat Antonio Osuna Mascaro. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Nobel 2026/Premiul pentru Chimie obținut pentru cercetări legate de sinteza organică asimetrică
Premiul Nobel pentru Chimie 2026 este împărțit între cercetătorul francez Henri Kagan și cel nipon Kenso Soai pentru descoperirea efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică, a anunțat miercuri Academia Regală Suedeză de Științe, conform site-ului nobelprize.org. Unele molecule, precum aminoacizii, e
Roverul NASA surprinde o imagine impresionantă cu zorii zilei pe Marte
Agenția spațială americană, NASA, a publicat o imagine impresionantă surprinsă în zori pe Marte de roverul Curiosity, în care pot fi văzute stâncile zimțate, formate cu miliarde de ani în urmă, inundate de razele soarelui, relatează Reuters. Roverul Curiosity, de dimensiunea unei mașini, a asolizat în 2012 î
O rachetă Nuri a transportat pe orbită 15 sateliți în prima lansare sud-coreeană din acest an
Coreea de Sud a lansat marți noaptea (6 octombrie) prima sa misiune orbitală din acest an, cu o rachetă proprie de tip Nuri, care a decolat de la Centrul Spațial Naro, transportând 15 sateliți pe orbită, transmite miercuri Space.com. Lansarea a avut loc la ora 03:25 GMT (pe 7 octombrie). Aproape totul a decurs conform planului. Toți sate
Bilanțul inundațiilor din Thailanda urcă la 60 de morți; meteorologii au emis noi alerte de furtună
Bilanțul inundațiilor din Thailanda a crescut la 60 de morți, conform datelor anunțate miercuri dimineață de Departamentul pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor, citat de agenția de presă Xinhua. Inundațiile persistă la Bangkok și în alte 27 de provincii, aproximativ 1,15 milioane de gospodării fiind afectate în prezent, a p
Un seism cu magnitudinea 5,5 s-a produs la Aleneva, Alaska (USGS)
Un seism cu magnitudinea 5,5 s-a produs marți la Aleneva, Alaska, a anunțat Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS), potrivit Reuters. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 87,3 kilometri, potrivit USGS. USGS a raportat inițial că seismul s-ar fi produs la Kokhanok.AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu ,editor onlin
Telescopul Spațial James Webb investighează coliziunile dintre planete
Mai multe detalii ale ipoteticei coliziuni dintre Pământul timpuriu și o altă protoplanetă de mărimea lui Marte, numită Theia, în urma căreia s-ar fi format Luna, ar putea fi obținute prin studierea coliziunilor dintre planete prin intermediul Telescopului Spațial James Webb (JWST) al NASA, conform datelor publicate la 1 octombrie într-un nou studiu î
Nobel 2026/Premiul pentru Fizică obținut de cercetări legate de neutrini
Premiul Nobel pentru Fizică 2026 a fost câștigat de cercetări în domeniul neutrinilor, 'fantomatice particule din spațiu', realizate de cercetătorul belgian Francis Halzen, nominalizat de Comitetul Nobel 'pentru contribuția sa decisivă în construirea Observatorului de Neutrini IceCube și în descoperirea neutrinilor de înaltă
COP31/ Electrificarea, banii, deșeurile, principalele subiecte de pe ordinea de zi
Energia, finanțele, deșeurile sau metanul se numără printre temele aflate pe ordinea de zi a celei de-a 31-a reuniuni a Conferinței Părților (COP31) la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), care va avea loc în noiembrie în Antalya, Turcia, deși niciun subiect nu se impune cu adevărat în fruntea agendei, țările având de
Astronomii au descoperit o exoplanetă formată din 'cenușa' unei stele muribunde
Astronomii au descoperit o planetă rară, de a doua generație, care orbitează în jurul rămășițelor unei stele moarte - o pitică albă încă fierbinte - din care s-a format, conform unui studiu publicat luni, 5 octombrie, în revista Nature Astronomy. Deși oamenii de știință au bănuit de multă vreme că planete 'renăscute'
Sectorul AI nu știe cum să împiedice inteligența artificială să își stabilească propriile obiective, atenționează un avertizor de integritate
Companiile de top din domeniul inteligenței artificiale nu știu cum să împiedice AI să își stabilească propriile obiective și să se încerce să le atingă, a atenționat luni avertizorul de integritate Jacob Coxon, în timpul unei audieri în fața Consiliului Municipal din New York, conform AFP. Cercetătorul britanic, fost angajat la O
Un ghețar din Slovenia ar putea dispărea în câteva zile, potrivit cercetătorilor
Odinioară punct de atracție pentru schiorii din timpul verii și celebrat de mai multe generații drept un simbol al moștenirii alpine a Sloveniei, unul dintre cei mai mari ghețari din această țară s-a micșorat la doar câteva porțiuni de gheață care, potrivit cercetătorilor, ar putea și acestea dispărea în câteva zile, informează Reuters. Oamen
Administratorul NASA dorește să păstreze o minte deschisă în legătură cu fenomenul OZN
Fenomenele neidentificate, de tip OZN sau de altă natură, observate pe cer, în oceane sau în spațiu, ar putea să împingă Statele Unite ale Americii spre un nou 'moment Sputnik', este opinia administratorului NASA, Jared Isaacman, care a comparat creșterea numărului de observații raportate privind fenomenele anormale neidentificate (UAP) din ultimii
Japonia/ Record de precipitații la Tokyo, cu 37 de zile ploioase consecutive
Un weekend însorit la Tokyo a pus capăt unei serii record de 37 de zile ploioase consecutive în capitala Japoniei, a anunțat luni agenția meteorologică japoneză, citată de AFP. Sezonul ploios se manifestă de obicei în acest megalopolis în luna iunie, însă anul acesta capitala Tokyo a fost afectată de averse regulate pe tot parcurs
Cercetătorii apelează la AI pentru a identifica enzime care pot descompune poluanții plastici
Oameni de știință din Australia apelează la biotehnologii bazate pe inteligență artificială (AI) pentru a identifica enzime capabile să descompună plasticul și alți poluanți nocivi, transmite luni Xinhua. Cercetătorii combină tehnologia de învățare automată (machine learning) cu biochimia pentru a analiza milioane de enzime stocate &icir
Nobel 2026/ Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel, laureații Premiului Nobel pentru Medicină
Premiul Nobel pentru Medicină din 2026 a fost câștigat de Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel pentru 'descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetică', potrivit anunțului făcut luni de Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, potrivit site-ului nobelprize.org.