Premiul Nobel pentru Chimie din 2025 a fost atribuit cercetătorilor Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi, conform unui anunț făcut miercuri de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Științe, în cadrul unei conferințe de presă transmisă în direct pe site-ul nobelprize.org.

Cei trei cercetători au fost recompensați pentru 'pentru dezvoltarea de structuri metalo-organice', fiind creatorii unei 'noi forme de arhitectură moleculară', după cum a anunțat miercuri comisia de atribuire a premiului.

'Prin dezvoltarea cadrelor metalo-organice, laureații au oferit chimiștilor noi oportunități pentru rezolvarea unor provocări cu care ne confruntăm', potrivit unui comunicat al Academiei Regale Suedeze de Științe.

Chimistul japonez Susumu Kitagawa își desfășoară activitatea la Universitatea din Kyoto, Richard Robson lucrează la Universitatea din Melbourne, Australia, iar Omar M. Yaghi predă la catedra de chimie a Universității Berkeley din California, SUA.

'Laureații Premiului Nobel pentru Chimie din 2025 au creat construcții moleculare cu spații mari prin care pot circula gaze și alte substanțe chimice. Aceste construcții, numite cadre metalo-organice, pot fi utilizate pentru a colecta apă din aerul deșertului, pentru a capta dioxidul de carbon, pentru a stoca gaze toxice sau pentru a cataliza reacții chimice', potrivit comunicatului.

'În construcțiile lor, ionii de metal funcționează ca niște pietre de temelie care sunt legate între ele de molecule organice lungi (pe bază de carbon). Împreună, ionii de metal și moleculele sunt organizați pentru a forma cristale care conțin cavități mari. Aceste materiale poroase sunt numite cadre metalo-organice (MOF). Prin varierea elementelor constitutive utilizate în cadrul MOF, chimiștii le pot proiecta pentru a capta și stoca substanțe specifice. MOF-urile pot, de asemenea, să determine reacții chimice sau să conducă electricitatea', se arată în comunicat.

Aceste structuri metalo-organice 'au un potențial enorm, oferind oportunități neprevăzute anterior pentru materiale personalizate cu funcții noi', a declarat Heiner Linke, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie, citat în comunicat.

Totul a început în 1989, când Richard Robson a testat utilizarea proprietăților inerente ale atomilor într-un mod nou. 'El a combinat ioni de cupru încărcați pozitiv cu o moleculă cu patru 'brațe'; aceasta avea un grup chimic care era atras de ionii de cupru de la capătul fiecărui 'braț'. Când au fost combinați, ei s-au legat pentru a forma un cristal bine ordonat și spațios. Era ca un diamant umplut cu nenumărate cavități', potrivit comunicatului.

Robson a recunoscut imediat potențialul construcției sale moleculare, însă aceasta era instabilă și se prăbușea cu ușurință. Susumu Kitagawa și Omar Yaghi au intervenit și 'au oferit acestei metode de construcție o bază solidă'. 'Între 1992 și 2003, ei au realizat, separat, o serie de descoperiri revoluționare. Kitagawa a demonstrat că gazele pot circula înăuntrul și înafara construcției și a prezis că MOF-urile pot fi făcute flexibile. Yaghi a creat un MOF foarte stabil și a demonstrat că acesta poate fi modificat folosind un design rațional, conferindu-i proprietăți noi și dorite', conform comunicatului.

În urma acestor descoperiri revoluționare realizate de laureații din acest an, 'chimiștii au creat zeci de mii de MOF-uri diferite'. Unele dintre acestea 'pot contribui la rezolvarea unora dintre cele mai mari provocări ale omenirii', cu aplicații ce includ separarea substanțe perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS), numite și 'poluanți eterni' din apă, descompunerea urmelor de produse farmaceutice din mediu, captarea dioxidului de carbon (CO2) sau colectarea apei din aerul deșertului, după cum se menționează în comunicatul Academiei Regale Suedeze de Științe.

Premiul Nobel pentru Chimie anunțat miercuri la Stockholm este al treilea Nobel științific, după cel pentru medicină și cel pentru fizică.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Chimie a fost decernat americanului David Baker și unui tandem format din britanicul Demis Hassabis și americanul John Jumper, pentru descifrarea secretelor proteinelor cu ajutorul inteligenței artificiale (AI) și a informaticii. David Baker a reușit în misiunea considerată aproape imposibilă de a construi tipuri cu totul noi de proteine, unele dintre ele cu funcții noi, iar Demis Hassabis și John Jumper au dezvoltat un model AI care a rezolvat o problemă veche de 50 de ani: predicția structurilor tridimensionale complexe a proteinelor dintr-o secvență de aminoacizi. Aceste descoperiri au un potențial enorm pentru știință dar și pentru diferite industrii.

Primul Premiu Nobel în Chimie a fost acordat în anul 1901 lui Jacobus Henricus van 't Hoff, pentru descoperirile privind legile dinamicii chimice și ale presiunii osmotice în soluții.

Cel mai tânăr laureat al acestui premiu a fost Frédéric Joliot, care avea 35 de ani atunci când a primit premiul, în anul 1935, împreună cu soția sa, Irene Joliot-Curie. În schimb, John B. Goodenough, 97 de ani la data primirii premiului în 2019, a fost cel mai vârstnic laureat al acestei distincții.

După anunțarea premiului pentru medicină, luni, a celui pentru fizică, marți, și a celui pentru chimie, sezonul Nobelurilor continuă joi cu premiul pentru literatură, și cu premiul pentru pace, atribuit pe 10 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Științe Economice va fi anunțat în data de 13 octombrie.

Premiile vor fi înmânate laureaților în cadrul unei ceremonii speciale ce va fi organizată la 10 decembrie, ziua morții lui Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Premiul constă într-o diplomă, o medalie de aur și un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproape un milion de euro). AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Irina Giurgiu)