Federația Română de Gimnastică a anunțat, miercuri, într-un comunicat de presă, că procesul de la Tribunalul de Arbitraj Sportiv, privind medalia de bronz a gimnastei Ana Bărbosu de la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, costă aproximativ 250.000 de franci elvețieni și consideră că această sumă nu poate fi susținută de o singură instituție.

'În contextul discuțiilor recente privind susținerea demersului juridic referitor la medalia olimpică a Anei Bărbosu, Federația Română de Gimnastică consideră necesare câteva clarificări. Litigiul aflat pe rolul Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne implică costuri semnificative, estimate la aproximativ 250.000 CHF. Federația Română de Gimnastică va continua să trateze acest dosar cu responsabilitate și profesionalism, având ca obiectiv apărarea intereselor sportive ale României în cadrul procedurilor internaționale. Apărarea unui rezultat olimpic nu poate fi responsabilitatea unei singure instituții', susține FRG în comunicatul publicat pe pagina oficială de Facebook.

Suma de 250.000 de franci elvețieni reprezintă o estimare orientativă a avocaților, realizată pe baza elementelor disponibile la acest moment, valoarea finală urmând să fie influențată de evoluția procedurii și de complexitatea demersurilor juridice.

Costurile includ onorarii juridice specializate, expertize tehnice și sportive, administrarea probelor, traduceri autorizate, taxe procedurale și alte cheltuieli specifice unui litigiu internațional de această complexitate.

Federația Română de Gimnastică a transmis în data de 22 mai 2026, informări către Comitetul Olimpic și Sportiv Român și către Agenția Națională pentru Sport cu privire la acest demers juridic și implicațiile sale financiare.

'Considerăm că apărarea unui rezultat olimpic și a intereselor unei sportive care a reprezentat România la cel mai înalt nivel trebuie privită ca un efort al întregului sistem sportiv românesc. Totodată, Federația funcționează într-un context economico-financiar dificil, având în același timp obligația de a asigura pregătirea loturilor naționale, participarea la competițiile internaționale și continuitatea activității sportive', mai precizează oficialii FRG în comunicat.

Tribunalul Federal Suprem Elvețian (SFT) a luat decizia, la începutul lunii februarie, de a trimite litigiul legat de medalia de bronz din finala de la sol, în concursul feminin de gimnastică din cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024, spre reexaminare la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS), care acordase medalia româncei Ana Bărbosu.

Bărbosu s-a clasat inițial pe locul al treilea în finala de la sol, dar a coborât pe locul al patrulea după ce delegația Statelor Unite a depus un apel în urma evoluției reprezentantei sale, Jordan Chiles. Nota americancei a fost mărită și aceasta a urcat de pe locul al cincilea pe trei.

România a făcut sesizare la TAS, care a decis că nota inițială a americancei Chiles ar trebui păstrată deoarece apelul delegației SUA a fost făcut după termenul de un minut și deci nu ar fi trebuit să fie valid.

Federația americană (USA Gymnastics) a precizat că a oferit o nouă probă video care atestă faptul că primul protest a fost comunicat la 47 de secunde de la publicarea notei, iar un al doilea protest opt secunde mai târziu. Totuși, potrivit federației americane, noile dovezi nu au fost admise de TAS.

Tribunalul Federal Suprem Elvețian a anunțat că retrimite cazul la TAS, ''pe baza înregistrării audio-video descoperite după decizia luată de TAS'' în favoarea Anei Bărbosu.

Curtea federală a precizat că este o probabilitate ca înregistrarea audio-video să ducă la o modificare a deciziei TAS în favoarea aplicanților (Chiles și USA Gymnastics), având în vedere că TAS ar putea considera, în lumina acestei înregistrări, că solicitarea verbală făcută pentru Jordan Chiles a fost efectuată înainte de expirarea perioadei limită regulamentare de un minut.

Pe 5 august 2024, în finala de la sol, Ana Bărbosu a fost pentru câteva zeci de secunde medaliată cu bronz, însă americanca Jordan Chiles a depus contestație și i s-a mărit nota, de la 13,666 la 13,766, astfel că a terminat pe poziția a treia. Sabrina Maneca-Voinea a făcut și ea contestație pentru nota primită (13,700), dar aceasta a fost respinsă. Ulterior, Tribunalul de Arbitraj al Sportului (TAS) a decis ca medalia de bronz să revină gimnastei Ana Maria Bărbosu, aceasta fiind urmată pe locul 4 de Sabrina Maneca-Voinea și pe 5 de americanca Jordan Chiles.

Ulterior, atât federația de gimnastică din SUA, cât și gimnasta română Sabrina Maneca-Voinea au făcut apel la Tribunalul Federal Elvețian.

România nu mai obținuse o medalie olimpică la gimnastică artistică din 2012 (Londra), când Sandra Izbașa câștiga aurul la sărituri, Cătălina Ponor cucerea argintul la sol, iar echipa feminină a României lua bronz.
AGERPRES (AS-redactor: Marius Țone, editor: Mihai Dragomir, editor online: Ady Ivaşcu)