Fostul ministrul al Sportului, Eduard Novak, a afirmat, miercuri, referitor la decizia CCR de a declara neconstituțională legea care impunea un minim de 40% sportivi români într-o echipă, că decizia a fost luată pentru că există multe interese financiare și cluburi care au o foarte mare influență politică.

'Asta este, noi am crezut, am luptat, am crezut în acest proiect, dar se pare că nu se dorește. Vă spun de ce nu se dorește, pentru că sunt interese prea mari financiare, sunt cluburi cu influență politică. Cum adică este neconstituțională o lege care a trecut de alte instanțe? Eu propun să renunțăm la toate instanțele din România și să lăsăm toate arbitrajele, deciziile, la CCR. Numai CCR contează. Bravo, ați câștigat! Ce să mai sperăm noi după ce s-au anulat alegeri tot de către CCR? Dragi sportivi, dragi părinți, nu vă pierdeți speranța, poate veți prinde și voi un loc în echipe să jucați', a transmis Novak într-un material video pe pagina sa de Facebook.

Novak l-a acuzat pe fostul ministru al Sportului, Ionuț Stroe, că a intervenit pentru a stopa decizia inițiată de el printr-un ordin de ministru, transformat ulterior în lege.

'Ați câștigat domnule Stroe, felicitări, ați realizat încă o chestie în afară de faptul că ați apărut în chiloți. Sunteți un om extraordinar. Totodată vreau să-l felicit pe domnul (Dan) Șucu, care a intervenit, domnul (Mihai) Rotaru și toți acei patroni care au intervenit să blocheze sportivii români. Vreau să vă spun că faceți doar o aventură sportivă, nu aveți nicio treabă cu sportul de performanță, sabotați sportivii români. Ați câștigat, vă urez mult succes și felicitări', a mai transmis Eduard Novak.

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra legii are impune ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă în competițiile naționale oficiale să fie români.

Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, AGERPRES, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de președinte și a constatat că Legea pentru completarea Legii educației fizice și sportului 69/2000 este neconstituțională întrucât încalcă dreptul la liberă circulație a lucrătorilor în Uniunea Europeană, creând un tratament juridic mai favorabil pentru sportivii români în raport cu sportivii europeni.

'Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile art.37 ind.1 din Legea 69/2000, introduse prin art.I pct.1 din legea supusă controlului de constituționalitate, prevăd obligația federațiilor sportive naționale de a stabili o pondere a participării sportivilor de performanță români în competițiile sportive naționale oficiale, la sporturile de echipă, care nu poate fi mai mică de 40% din totalul de sportivi participanți. Curtea a observat că această reglementare are ca rezultat limitarea posibilității cetățenilor din alte membre ale Uniunii Europene de a fi incluși în echipe în cadrul acestui tip de competiții, creând un obstacol în exercitarea dreptului lor la liberă circulație. Prin urmare, Curtea a constatat că este încălcat art.148 alin.(2) privind integrarea României în Uniunea Europeană, prin raportare la art.18, privind nediscriminarea și art.45 referitor la libera circulație a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și prin raportare la art.15, referitor la libertatea de alegere a ocupației și dreptul la muncă, și art.21 alin.(2), privind nediscriminarea pe motive de cetățenie, din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene', se precizează în comunicat.

Totodată, Curtea Constituțională a observat că celelalte dispoziții ale Legii pentru completarea Legii educației fizice și sportului 69/2000 se află în strânsă legătură cu dispozițiile art.I pct.1 din această lege, fiind neconstituționale pentru aceleași considerente.

Șeful statului a transmis la finalul anului trecut o sesizare de neconstituționalitate asupra acestei legi, motivând că actul normativ este discriminatoriu.

'Susțin ferm obiectivul de a încuraja și dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi și de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime și necesare. Totuși, ele trebuie realizate cu respectarea Constituției României și a dreptului Uniunii Europene, la care România este parte', a spus, la acel moment, șeful statului.

Legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, consacrate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor, dar afectează și dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale, argumenta șeful statului.

'Experiența altor state europene și regulamentele UEFA arată că sprijinirea sportivilor formați local se poate face eficient fără criterii bazate pe cetățenie, ci prin investiții în academii, centre de juniori și programe de formare', sublinia Nicușor Dan. AGERPRES (A, AS-redactor: Adrian Țone, editor: Mihai Țenea, editor online: Simona Aruştei)