Federația Română de Gimnastică a anunțat că sportiva Ana-Maria Bărbosu face obiectul unei proceduri din partea Agenției Internaționale de Testare (ITA), dar nu a fost suspendată, deși există o sancțiune propusă.

''FRG confirmă că a luat act astăzi, 28 aprilie 2026, de finalizarea unei proceduri administrative de către International Testing Agency (ITA) în ceea ce o privește pe sportiva Ana-Maria Bărbosu. Procedura vizează o posibilă încălcare a prevederilor art. 2.4 din Codul Mondial Anti-Doping, reglementat de World Anti-Doping Agency, privind obligațiile de localizare și disponibilitate pentru controale (Whereabouts Failures). Federația subliniază că acest tip de abatere nu implică depistarea unei substanțe interzise, ci aspecte de natură administrativă privind respectarea procedurilor de raportare. Până în prezent, Ana-Maria Bărbosu nu a fost suspendată. Sportiva are dreptul de a-și formula apărarea pentru fiecare dintre cele trei situații reținute, care, în mod cumulativ, pot constitui o abatere de tip 'Whereabouts Failure'.
În acest moment, deși există o sancțiune propusă, sportiva beneficiază de toate drepturile prevăzute de regulamentele internaționale, inclusiv dreptul la apărare și la contestarea deciziei în fața instanțelor competente'', se arată în comunicatul publicat de FRG pe Facebook.

Cazul este gestionat la nivel internațional de către International Testing Agency, în numele Federației Internaționale de Gimnastică, în conformitate cu procedurile aplicabile.

''Federația Română de Gimnastică respectă caracterul confidențial al procedurii, oferă sprijin instituțional sportivei și cooperează pe deplin cu organismele competente. Din respect pentru sportivă și pentru integritatea procesului, Federația nu va face alte comentarii până la pronunțarea unei decizii finale'', a mai precizat FRG.

Președintele FRG, Ioan Suciu, a precizat, marți, pentru AGERPRES, că Bărbosu riscă până la doi ani de suspendare: ''În principiu lucrurile privind perioada se vor duce către doi ani, dar nu pot da informații oficiale deoarece este o chestiune internă'.

'Noi în momentul de față vom analiza situația în Comitetul Executiv și vom discuta cu Ana. Mai multe nu pot spune, pentru că informația este proaspătă și este o chestiune care o privește direct', a mai spus Suciu.

Întrebat dacă Federația Română de Gimnastică va face recurs la sancțiunea ITA sau de procedură se va ocupa avocatul gimnastei, Ioan Suciu a răspuns: 'Nu știu. Nu vreau să vorbesc pe supoziții, vreau mai întâi să vorbim cu ea. Trebuie văzută exact poziția ei. Ea are avocat la rândul ei. Iar apoi avocatul Federației se va conecta cu avocatul ei și vedem care sunt pașii'.

Conform regulamentelor antidoping, sportivii de performanță sunt obligați să anunțe într-o aplicație domiciliul sau locul unde se află timp de 60 de minute în fiecare zi pentru ca agenții să poată efectua teste inopinante. Dacă un sportiv nu este găsit la locația anunțată în interval de 60 de minute acest fapt constituie încălcarea regulamentului antidoping. Trei astfel de încălcări pe parcursul unui an calendaristic duc la sancționarea sportivului, chiar dacă acesta nu are niciun test pozitiv.

Ana Bărbosu este implicată și în altă speță, care a ajuns la Tribunalul de Arbitraj Sportive de la Lausanne, pentru medalia de bronz de la JO 2024.

Tribunalul Federal Suprem Elvețian (SFT) a luat decizia, la începutul lunii februarie, de a trimite litigiul legat de medalia de bronz din finala de la sol, în concursul feminin de gimnastică din cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024, spre reexaminare la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS), care acordase medalia româncei Ana Bărbosu.

Bărbosu s-a clasat inițial pe locul al treilea în finala de la sol, dar a coborât pe locul al patrulea după ce delegația Statelor Unite a depus un apel în urma evoluției reprezentantei sale, Jordan Chiles. Nota americancei a fost mărită și aceasta a urcat de pe locul al cincilea pe trei.

România a făcut sesizare la TAS, care a decis că nota inițială a americancei Chiles ar trebui păstrată deoarece apelul delegației SUA a fost făcut după termenul de un minut și deci nu ar fi trebuit să fie valid.

Federația americană (USA Gymnastics) a precizat că a oferit o nouă probă video care atestă faptul că primul protest a fost comunicat la 47 de secunde de la publicarea notei, iar un al doilea protest opt secunde mai târziu. Totuși, potrivit federației americane, noile dovezi nu au fost admise de TAS.

Tribunalul Federal Suprem Elvețian a anunțat în februarie că retrimite cazul la TAS, ''pe baza înregistrării audio-video descoperite după decizia luată de TAS'' în favoarea Anei Bărbosu.

Curtea federală a precizat că este o probabilitate ca înregistrarea audio-video să ducă la o modificare a deciziei TAS în favoarea aplicanților (Chiles și USA Gymnastics), având în vedere că TAS ar putea considera, în lumina acestei înregistrări, că solicitarea verbală făcută pentru Jordan Chiles a fost efectuată înainte de expirarea perioadei limită regulamentare de un minut.

Pe 5 august 2024, în finala de la sol, Ana Bărbosu a fost pentru câteva zeci de secunde medaliată cu bronz, însă americanca Jordan Chiles a depus contestație și i s-a mărit nota, de la 13,666 la 13,766, astfel că a terminat pe poziția a treia. Sabrina Maneca-Voinea a făcut și ea contestație pentru nota primită (13,700), dar aceasta a fost respinsă. Ulterior, Tribunalul de Arbitraj al Sportului (TAS) a decis ca medalia de bronz să revină gimnastei Ana Maria Bărbosu, aceasta fiind urmată pe locul 4 de Sabrina Maneca-Voinea și pe 5 de americanca Jordan Chiles.

Ulterior, atât federația de gimnastică din SUA, cât și gimnasta română Sabrina Maneca-Voinea au făcut apel la Tribunalul Federal Elvețian.

România nu mai obținuse o medalie olimpică la gimnastică artistică din 2012 (Londra), când Sandra Izbașa câștiga aurul la sărituri, Cătălina Ponor cucerea argintul la sol, iar echipa feminină a României lua bronz.
AGERPRES/ (AS - editor: Mihai Țenea, editor online: Alexandru Cojocaru)