Cristian Potoră, membru în Consiliul de Administrație al FRH și candidat la funcția de președinte al Federației Române de Handbal, a declarat, pentru AGEPRES, că administrarea acestei discipline sportive s-a făcut 'din inerție' și că lucrurile s-au înrăutățit, iar perspectivele nu par încurajatoare.

'Strategia trebuie să plece de la o diagnosticare corectă a problemelor curente. În viziunea mea, principalele puncte forte ale handbalului românesc sunt identificarea tinerelor talentele, de care nu am dus lipsă niciodată, și tradiția istorică. Atâta doar că istoria nu vorbește decât despre trecut, nici despre prezent și cu atât mai puțin despre viitor. Ani la rând, nu doar în ultimul mandat al actualei conduceri, ci și mulți ani înainte, handbalul românesc a fost administrat 'din inerție'. A mers cât a mers, dar vedem că lucrurile s-au înrăutățit de la sezon la sezon, iar perspectivele nu par deloc demne de progres. S-a lucrat fragmentat, pe termen scurt, fără indicatori clari și fără responsabilitate reală. Mai apar, din când în când, rezultate punctuale, care sunt rodul unor eforturi disparate, ale unor oameni inimoși care iubesc handbalul, dar nu avem un sistem care să le susțină. Iar fără o reconstrucție reală, de la bază până la vârf, vom continua să alternăm între speranță și dezamăgire. Așa stând lucrurile, strategia mea pentru Federația Română de Handbal este una bazată pe reconstrucția sistemului, nu pe soluții de moment. Pentru că rezultatele punctuale pot să mai apară, din când în când, ca și până acum, dar performanța constantă este dată doar de munca susținută și coerentă, într-un sistem 'pus pe roate'.
Planul meu se bazează pe trei piloni principali și pe 10 direcții strategice, pe scurt: extinderea bazei de selecție prin integrarea handbalului în școli, crearea unui sistem unitar de performanță prin centre regionale de excelență și profesionalizarea federației, astfel încât să devină un partener real pentru cluburi și comunități', a afirmat Potoră.

În ceea ce privește principalele priorități ale handbalului românesc, Potoră a identificat refacerea bazei de selecție ca fiind cea mai stringentă.

'Prioritatea zero este reconstrucția bazei. Fără o masă largă de copii care practică handbalul, nu putem vorbi despre performanță constantă. În paralel, trebuie să creștem calitatea formării antrenorilor și să aducem coerență în competițiile de juniori prin crearea unor competiții atractive, educative și adaptate vârstei. Prima măsură concretă va fi inițierea unui parteneriat instituțional cu Ministerul Educației și Cercetării pentru implementarea programului propus de mine și de echipa mea și anume 'Educație prin handbal în învățământul preuniversitar', care să ducă acest sport în cât mai multe școli din România', a afirmat acesta.

Întrebat ce reformă dificilă, dar necesară, ar fi dispus să implementeze dacă va câștiga alegerile, Potoră s-a aplecat din nou asupra competițiilor de la nivel de copii și juniori.

'Cea mai dificilă, dar necesară reformă este schimbarea modului în care privim competițiile de juniori. Astăzi există prea multă presiune pe rezultat la vârste fragede, ceea ce duce la o rată mare de abandon și la o dezvoltare incompletă a sportivilor. Voi susține un sistem în care accentul cade pe dezvoltare, pe participare și pe formarea pe termen lung. La vârstele mici, handbalul trebuie învățat cu și din plăcere, copiii trebuie să se bucure de sport și de mișcare, iar clasamentele și ierarhiile trebuie lăsate în plan secund. Asta se înțelege prea puțin, am văzut abordări similare și în alte sporturi și e păcat că în felul ăsta mulți copii talentați ajung să respingă sportul pe care l-au început cu mult drag și din plăcere. Tot privitor la copii și juniori, s-a vorbit mult și despre viciile apărute la selecții, despre care mulți apreciază că s-au făcut incorect, fără fundament pe niște criterii obiective, de performanță. Aici soluția este simplă: transparență și standardizare. Adică o rețea regional de scouting, testări unitare și o bază de date națională, toate având rolul de a crea un sistem corect de promovare și selecție. Dacă nu investim cu metodă în dezvoltarea copiilor, atunci nu avem dreptul să vorbim despre performanță. Iar metoda trebuie să vină din cercetarea științifică, din știința sportului, care ne oferă mijloacele de a face lucrurile bine după carte, nu după ureche. Este o schimbare care mă aștept să genereze o oarecare rezistență, dar fără ea nu putem construi performanță reală', a precizat Cristian Potoră.

Referitor la echipele naționale de seniori ale României, candidatul la președinția FRH a afirmat că obiectivul realist al acestora în următorii patru ani ar trebui să fie legat de prezența constantă la turneele finale.

'Obiectivul realist este, pe lângă calificarea constantă la turneele finale organizate sub egida Federației Europene de Handbal și a Federației Internaționale de Handbal, revenirea în lupta pentru fazele superioare ale competițiilor. Desigur că obiectivele sunt diferite la feminin și la masculin, în funcție de punctul din care plecăm. Naționala feminină înregistrează progres în ultima perioadă și arată o perspectivă bună pentru competițiile mari, cu atât mai mult cu cât următoarea, Campionatul European, se desfășoară și în România, la Cluj-Napoca și Oradea. De aceea, motivația fetelor sunt convins că va fi la înălțime, așa cum sunt convins că va fi și performanța lor. La echipa masculină, lucrurile nu arată deloc bine, iar un obiectiv realizabil, deși nu va fi deloc ușor, după cum vedem din trecutul recent, ar fi calificarea la următoarele Europene, din 2028. Dar, în paralel, este esențial să reconstruim generațiile de junioare și juniori, astfel încât în următorii ani echipele naționale să fie alimentate constant cu jucătoare și jucători formați într-un sistem coerent', a declarat acesta.

Pentru revenirea între cele mai bune echipe din lume, Potoră a avansat o perioadă de 6-8 ani, cu mențiunea că e nevoie de o prezență constantă la turneele finale: 'Revenirea în top nu se poate face peste noapte. Realist, vorbim de un orizont de 6-8 ani pentru o prezență constantă în elita mondială, desigur, și în acest caz vorbim despre semnificații diferite ale prezenței României în 'elita' handbalului feminin, respectiv masculin. Este mai mult decât un mandat de patru ani, așa cum prevede statutul FRH. Din acest punct de vedere, m-aș bucura să plec peste patru ani de la Federație cu acest obiectiv îndeplinit doar parțial, însă cu perspectiva îndeplinirii lui în mandatul următor. Iar pașii de făcut sunt clari, extinderea bazei de selecție, identificarea corectă a talentelor, centre regionale de pregătire, formarea antrenorilor după exigențele handbalului de azi și introducerea științei sportului în pregătire. Să ajungi la performanțe statornice durează și, oricât ni le-am dori, nu există scurtături'.

În ceea ce privește veniturile federației, în contextul unor bugete din ce în ce mai reduse din partea ANS, Cristian Potoră mizează pe venituri extrabugetare în baza unor parteneriate și crearea unor produse comerciale atractive pentru sponsori.

'Nu putem să nu vedem contextul din jur, iar acesta reducerea finanțărilor publice nu mai este un secret. Ca atare, trebuie ca Federația Română de Handbal să se miște mai bine și să devină mai activă în atragerea de venituri extrabugetare. Asta înseamnă parteneriate reciproce cu mediul privat, crearea de produse comerciale atractive pentru sponsori, dezvoltarea unei imagini moderne și credibile a federației și valorificarea mai bună a conținutului media. Activitatea handbalistică este sprijinită de autoritățile publice peste tot în lume, dar la noi dependența este aproape 100%. Trebuie să ieșim din această relație de dependență exclusivă de fondurile publice locale, iar pentru asta putem să ne inspirăm din modelele pe care le-au dezvoltat alte țări. Un alt lucru esențial va fi atragerea de fonduri europene, din cele destinate tineretului și sportului. A fost o sursă importantă de venit prea mult ignorată și de federație, și de cluburi. Nu contează motivele, esențial este ca această abordare să se schimbe cât mai curând', a precizat el.

Întrebat care este poziția sa vizavi de naturalizarea sportivilor și 'importul' de antrenori străini în campionatele românești Potoră a afirmat că aceasta nu trebuie să devină o strategie a federației: 'Sunt pentru un echilibru. Naturalizarea poate fi o soluție punctuală, dar nu trebuie să devină o strategie. De altfel, sunt câteva exemple de un succes incontestabil. Dar, mai presus de orice, prioritatea trebuie să fie dezvoltarea jucătorilor români. În ceea ce privește antrenorii străini, cred că schimbul de know-how este benefic, iar asta s-a văzut în timp. Dar, din nou, esențial să investim în formarea antrenorilor români, chiar beneficiind de expertiza și valoarea dovedită a celor străini, astfel încât să avem un sistem sustenabil pe termen lung. Trăim într-o lume deschisă, în care accesul la resurse de învățare este practic nelimitat. Totul este să fim, la rândul nostru, deschiși spre învățare și să îmbrățișăm metodele și tacticile inovatoare de antrenament, indiferent că le aflăm de la un compatriot sau de la un specialist străin. Totul este să nu repetăm aceleași greșeli care nu ne-au asigurat atingerea performanței, dar să avem pretenția ca rezultatul să fie diferit'.

'Există mai multe modele funcționale în Europa, însă nu cred în copierea unui model unic. Federații precum cele din Franța sau Danemarca au reușit pentru că au construit sisteme coerente, adaptate realităților lor, dar demn de luat în considerare este și cel din Ungaria. Rămânând puțin la Franța, deseori am auzit veșnicul slogan care spune că noi, românii, i-am învățat pe francezi handbalul. Chiar așa să fie, după ce l-au învățat de la noi, l-au perfecționat, și-au creat un sistem care merge uns și care scoate generații după generații de campioni, atât la feminin, cât și la masculin. Să ne înfoiem în pene degeaba cu o istorie atât de îndepărtată ar fi o dovadă de obtuzitate și vanitate neproductive. Obiectivul meu este să construim un model românesc, bazat pe resursele și specificul nostru, dar inspirat din bunele practici internaționale. Inclusiv dintr-o inspirație, să zicem, de sorginte franțuzească', a adăugat candidatul.

În privința relației dintre federație și cluburi, Cristian Potoră a spus că în acest moment există o ruptură și că FRH trebuie să devină un partener activ: 'Trebuie spus limpede: momentan, există o ruptură între Federație și cluburi. În ultimii ani, mulți oameni din handbal au simțit că nu sunt ascultați. Consider că Federația nu trebuie să fie o instituție care doar reglementează și sancționează. Trebuie să fie un partener activ. Eu îmi asum să schimb acest lucru. Vom introduce contracte de dezvoltare, consultări reale, mecanisme de sprijin concret, inclusiv stimulente pentru cluburile care cresc copii. Nu poți construi performanță fără încredere. În plus, lipsa de transparență și comunicarea prin 'bisericuțe' adaugă la neîncrederea cu care este privită federația din teritoriu, dinspre cluburi. De aceea, vom publica rapoarte anuale și periodice, vom explica deciziile majore și vom avea o comunicare constantă cu toți actorii implicați în handbal'.

Cristian Potoră consideră că este alegerea mai bună decât contracandidații săi pentru că vine în fața alegătorilor cu un plan concret de dezvoltare, nu doar cu măsuri izolate.

'Pentru că vin cu o viziune construită pe termen lung și cu un plan concret, nu doar cu obiective generale sau măsuri izolate. Cred că handbalul românesc are nevoie în acest moment de construcție, de coerență și de încredere. Propun un model deschis, profesionist și orientat către dezvoltare, în care fiecare componentă, de la copii până la echipele naționale, are un rol clar. Cele 10 direcții strategice ale planului pe care îl propun colegilor sunt legate între ele și au indicatori clari de performanță. Nu vorbim doar despre intenții, ci despre implementare, iar la fiecare proiect avem capitole distincte legate de responsabilități, de termene de implementare și criterii de evaluare. Cred că este momentul să trecem de la reacții la strategie și de la improvizație la construcție. La final, vreau să vă spun un lucru simplu: Handbalul românesc nu are nevoie de un lider perfect, are nevoie de un lider care ascultă, care înțelege și care are curajul să construiască. Eu sunt pregătit să fac acest lucru, împreună cu toți cei care cred în reconstrucția handbalului românesc', a mai afirmat candidatul la președinția FRH.

Cei patru candidați la alegerile pentru președinția Federației Române de Handbal sunt președintele în exercițiu al FRH, Constantin Din, vicepreședintele Sorin Dinu, Cristian Potoră, membru în Consiliul de Administrație al FRH și fostul handbalist Bogdan Voina.

Președintele în exercițiu al FRH, Constantin Din, 57 de ani, este absolvent al Institutului Politehnic București și a fost arbitru internațional IHF, oficiind la meciuri importante, de la întrecerile europene la Campionate Mondiale și Jocurile Olimpice.

Vicepreședintele Federației Române de Handbal, Sorin Dinu, este tot fost arbitru internațional de handbal. Născut la 21 decembrie 1967, Dinu este absolvent al Facultății de Drept din București.

Cristian Potoră are 49 de ani și ocupă funcția de membru în Consiliul de Administrație al FRH. De asemenea, Potoră este inspector școlar general adjunct la IȘJ Cluj. În handbal a activat ca observator al Federației Europene de Handbal și al FRH și ca arbitru.

Fostul internațional Bogdan Voina, 47 de ani, este fiul celebrului handbalist Radu Voina. Ca jucător a evoluat la echipele Steaua, Selestat și Strasbourg și a activat la prima reprezentativă timp de 9 ani. El are în palmares un titlu de campion și o Cupă Challenge, trofee câștigate cu Steaua. După retragerea din activitate, Bogdan Voina a fost comentator TV și în paralel manager general al companiei Sport Suport. El a candidat la președinția FRH și în 2022, când a ieșit pe locul 3, după Constantin Din și Alexandru Dedu.

Adunarea Generală de Alegeri a Federației Române de Handbal va avea loc la 24 aprilie 2026, de la ora 11:00, la Hotel Pullman World Trade Center, sala New York.
AGERPRES (A, AS-redactor: Adrian Țone, editor: Mihai Țenea)