Președintele Federației Române de Polo pe apă (FRP), Alexandru Matei, a declarat, pentru AGERPRES, că sportivele naturalizate până acum au reprezentat soluții câștigătoare pentru naționala României și a precizat că în perioada următoare va depune dosarul de obținere a cetățeniei pentru jucătorul rus Ivan Gusarov, care evoluează la CSM Oradea.

'Federația Română de Polo a făcut naturalizări, respectiv trei sportive, două din Ucraina și una din Italia. Noi chiar vrem acum să mai face o naturalizare, la masculin de data aceasta. Am vorbit și vrem să facem toate demersurile pentru obținerea cetățeniei. Chiar am discutat cu Agenția Națională pentru Sport zilele trecute, cu domnul director general de acolo. Vreau să depunem în câteva zile dosarul din partea Federației Române de Polo pentru naturalizarea unui sportiv rus. Este vorba despre Ivan Gusarov, care joacă de ceva timp în România', a spus președintele.

'Noi, cei din Biroul Federal împreună cu stafful tehnic al echipei naționale am ajuns la concluzia că ar fi bun pentru prima reprezentativă. Nu prea suntem noi ași în ceea ce privește procedurile de naturalizare, pentru că nu prea am avut multe experiențe. Dar, până acum, sportivii naturalizați au fost soluții câștigătoare. Ivan Gusarov joacă acum la CSM Oradea, nu vorbește el românește prea bine, dar învață, pentru că e de câțiva ani aici. La anul face 30 de ani, deci poate să mai joace liniștit. Adică mie îmi place cum joacă și ar fi bun pentru echipa națională. Am avea nevoie de un jucător așa cum este el', a adăugat Alexandru Matei.

El a explicat că toate cele trei sportive naturalizate, Mariia Dvorzhetska (Ucraina), Anastasiia Melnychuk (Ucraina) și Matilde Risso (Italia), au adus valoare primei reprezentative a României.

'Naturalizarea italiencei poate sună mai ciudat, dar ea și-a dorit foarte mult să joace pentru noi. Și a fost o portăriță bună la momentul respectiv, care a ajutat echipa națională feminină. Iar când vorbim de cele din Ucraina este clar, sunt sportive care au adus plus valoare României. Acum, de exemplu, portărița echipei naționale de senioare e ucraineanca naturalizată (n.r. - Mariia Dvorzhetska). Se comportă extraordinar și este un exemplu. Părerea mea e că atunci când într-adevăr se justifică și aduce plus valoare, de ce nu?', a precizat el.

În prezent, pentru echipa națională feminină mai activează Mariia Dvorzhetska și Anastasiia Melnychuk.

'Matilde Risso nu mai este acum în echipa națională, dar în trecutul apropiat a fost antrenoarea unor loturi naționale de junioare ale României. Deci a rămas în continuare în fenomen, joacă la Rapid București, dar lucrează și ca antrenoare, colaborează cu noi, Federația. Melnychuk este jucătoare de câmp. Ea mai activează acum și în echipa națională, și în echipa de club, dar și ca antrenoare la loturile naționale de junioare. Anul ăsta o să fie din nou antrenoare la loturile feminine de Under-16 și Under-20. Deci în continuare ne aduce un plus valoare și e foarte bună în ceea ce face. Noi suntem foarte mulțumiți de ea. Dvorzhetska este portărița titulară a României. Într-adevăr, e pe final de carieră, însă e foarte, foarte bună și ne-a dus multe reușite. Deci, acum ca sportive naturalizate mai sunt în activitate la nivelul primei reprezentative a României ele două, Melnychuk și Dvorzhetska', a menționat Alexandru Matei.

Acesta a explicat că în trecut pentru selecționata feminină a României au mai evoluat două jucătoare repatriate din Republica Moldova.

'Noi am mai avut la polo două sportive din Republica Moldova acum ceva timp, de fapt ele au fost atunci repatriate. Le-am folosit foarte mult la junioare, dar au apucat să joace și în echipa națională de senioare, după care s-au întors în Moldova', a spus oficialul FRP.

În opinia lui Alexandru Matei procedura de naturalizare a unui sportiv este îngreunată de birocrație, acesta fiind un motiv pentru care Federația Română de Polo analizează atent dacă merită efortul depunerii unui dosar.

'Noi suntem un pic reticenți când vine vorba despre naturalizat sportivi. Dar multe țări din jurul nostru au naturalizat foarte mulți poloiști. Uite, Croația a naturalizat ruși, chiar spanioli. Italia a luat francezi, francezii la rândul lor au luat italieni. Adică se naturalizează între ei în funcție de valoare, de posturile pe care are fiecare nevoie. Pentru că dacă e un jucător bun, care are valoare, normal că ți-l dorești. Și dacă una dintre condiții e să îl naturalizezi, pentru ei e ușor. Pentru noi, din păcate, birocrația asta prezentă peste tot, nu doar la procedura de naturalizare, ne omoară. Și de aia noi, la polo, tot timpul ne-am speriat așa și ne-am retras din orice demers de a naturaliza pe cineva. Nu e ușor, te lovești de tot felul de lucruri și durează mult timp', a afirmat el.

'Deci naturalizarea nu este o soluție pe care să o refuzăm din start. Nu, dar din cauza birocrației facem tot timpul un pas înapoi. Și atunci când ne asumăm să facem demersurile astea, ne asumăm și un orizont de timp foarte lung (n.r. - pentru realizarea naturalizării), din păcate. Și atunci când facem chestia asta, facem o analiză serioasă, dacă într-adevăr merită eforturile și tot ce avem noi nevoie, Dacă ne ajută pentru doi ani, pentru trei, atunci da, OK. Dar altfel nu ne înhămăm. E foarte important și postul respectiv. Dacă ai jucători români buni acolo, nu mai are sens să mai aduci un naturalizat. Depinde apoi și de federație, de disciplina sportivă. De exemplu, eu îl înțeleg și pe domnul Romanescu la tenis de masă că nu vrea să naturalizeze. Adică îi înțeleg punctul de vedere. Dacă ai jucători de valoare cum e (Elizabeta) Samara, cum e Bernadette (Szocs), în ultimul timp am mai urcat și la băieți... pentru ce să aduci? Noi întotdeauna am avut tradiție la tenis de masă', a adăugat Matei.

În opinia sa, un argument pentru naturalizarea unui sportiv o reprezintă și partea financiară: 'Toți sportivii buni de afară cer bani dacă vrei să-i naturalizezi. E normal. Uite, exemplul lui Gardasevic (n.r. - Filip Gardasevic) de la CSM Oradea. E un jucător bun, e un marcator, un golgheter. El e muntenegrean și a avut ofertă din partea Georgiei, cu bani. Adică: 'Vii la mine, îți dau 30.000 de euro pe perioada verii și îmi joci în toate competițiile'. Păi noi avem 30.000 de euro bugetul pe un an de zile. Deci și partea financiară e un punct de care trebuie să ții cont când faci naturalizări'.

Alexandru Matei susține că poloul românesc dacă ar avea buget și condiții de antrenament ca alte țări nu ar mai avea nevoie de naturalizări. El este de părere că România dacă ar avea bugetul și condițiile Italiei s-ar putea lupta pentru o medalie olimpică în 2032.

'Dacă ne-ar da nouă cineva toate condițiile de pregătire de la A la Z pe care le are Olanda, care a naturalizat sportivi, crede-mă că eram campioni olimpici. E simplu. Deci, dacă ne-ar da cineva cel puțin 75% din condițiile Italiei și îți promit că mă duc și eu să mă lupt la medalii în trei ani de zile. Dar trei ani de zile dă-mi ce are Italia. Că eu am bază de selecție, am jucători... Și am și antrenor bun, am ce trebuie. Dă-mi ce are Italia și promit că la Jocurile Olimpice, poate nu în 2028, dar în 2032 spun sigur că mă calific și mă lupt și eu la medalie. Dar dă-mi ce are Italia. Păi Italia are 5 milioane de euro buget anual și atunci despre ce vorbim?', a mai spus Matei.

Agenția Națională de Presă AGERPRES difuzează în cadrul proiectului #ImportDeTalent o serie de materiale prin care își propune să aducă în atenția publicului larg problematica sportivilor străini care primesc cetățenie română în vederea convocării acestora la loturile naționale.
AGERPRES (A, AS-redactor: Marius Țone, editor: Mihai Țenea, editor online: Anda Badea)