Președinta Federației Române de Atletism, Constantina Diță, a declarat, pentru AGERPRES, că distanța dintre performanțele la care se visa prin naturalizările sportivilor străini și rezultatele obținute de aceștia este cam mare, singurul rezultat notabil fiind al kenyenei Joan Chelimo Melly, care a cucerit argintul la semimaraton la Campionatele Europenele din 2024 de la Roma.

'Atletismul n-a fost ocolit de acest fenomen al naturalizării, dar este departe de alte țări în care fenomenul a luat amploare. Este de notorietate naturalizarea a trei kenyene, Stella Rutto, Delvine Meringor și Joan Chelimo Melly. Rezultatele obținute nu au fost pe măsura așteptărilor, dar e de apreciat argintul obținut la Campionatele Europene de semimaraton de Joan Chelimo Melly. Pot spune că în cazul atletismului, distanța între ceea ce se visa și ceea ce s-a obținut efectiv este cam mare', a declarat Constantina Diță.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Întrebată dacă naturalizarea sportivilor de performanță poate fi o soluție sau o problemă pentru sportul românesc, Diță a spus că acest lucru depinde de disciplina și de nivelul la care se află atleții 'importați'.

'Depinde de disciplină, depinde de nivelul competițional. Inițial cred că fenomenul a fost mai frecvent prezent în cadrul jocurilor, unde antrenorii își doreau în angrenajul unei echipe pe un anumit post un jucător străin, pe care și-l și putea permite financiar și care dădea un randament mai mare decât un jucător român. Apoi fenomenul s-a extins și la sporturile individuale. Și nu doar ca o consecință dată de mobilitatea unor străini care din diferite motive s-au stabilit în România, ci ca o acțiune voită a unor manageri de cluburi care aveau nevoie sa raporteze performanță. Dacă a ajutat sau nu, depinde la ce ne referim. A ajutat să se obțină anumite rezultate, a ajutat să evolueze sportul ca business, prin bilete vândute, merchandising, dar poate nu a ajutat în alte privințe, și știți bine care au fost criticile care au dus chiar până la o inițiativa legislativă controversată și încă nefinalizată', a afirmat președinta FRA.

Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES FOTO

Campioana olimpică la maraton din 2008, de la Beijing, consideră că medaliile trecute în dreptul României prin scurtarea traseului clasic prin care se obține performanța poate aduce anumite avantaje.

'Dacă sportivii naturalizați vin cu know-how-ul de care ar putea beneficia și colegii români, e clar că reprezintă un avantaj. Alt avantaj poate fi reprezentat de performanțele, medaliile trecute în dreptul României sau al unui club, obținute mult mai repede decât s-ar fi putut urmând traseul piramidal, selecție, inițiere, pregătire, investiții pe perioada celor 10.000 de ore de muncă despre care se zice că e nevoie ca cineva să ajungă campion. Scurtarea acestui traseu anevoios poate aduce anumite avantaje. Pe de altă parte s-ar putea să fie un fel de furat al propriei căciuli. Și nu insist, pentru că s-a tot discutat despre subiect', a declarat Diță.

Federația Română de Atletism nu are ca obiectiv în strategia sa naturalizarea altor străini, dar Diță a explicat de ce nu exclude această variantă: 'În strategia federație nu există un obiectiv în sine, dar nici nu excludem această posibilitate. Și vă spun asta pentru că știm de existența unui tânăr săritor cu prăjina foarte talentat, cetățean moldovean, dar care s-a stabilit de mulți ani cu familia în Italia. Ni l-am dori, dar oare i-am putea oferi condiții de pregătire mai bune decât are în Italia?'

Fosta mare atletă a precizat că intenția generală a federațiilor care naturalizează sportivi este de a scurta perioada de formare a propriilor atleți, dar că de cele mai multe ori cei care ajung în România sunt 'rezervele' celor din țările lor de proveniență.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO

'Cum spuneam și mai înainte, scurtarea drumului către medalii este intenția generală, deci aducerea unor sportivi deja formați, pregătiți de marea performanță. Dar, cu siguranță că, de cele mai multe ori, sportivii care bat la uși sau pe care îi propun diferiți agenți ca soluții la 'plombarea' găurilor din performanța sportului românesc din ultimele cicluri olimpice sunt cei care nu mai au loc în loturile de elită ale țărilor din care provin. Ei sunt, poate, mai buni decât orice român în sportul lui, în proba lui la momentul recrutării, dar când ieși afară, în competițiile internaționale se vor confrunta cu cei de care n-au avut loc. Poate, în unele cazuri, e bine și așa pentru România', a afirmat Diță.

Ea a explicat că sportivii străini care aleg cetățenia română sunt susținuți de către cluburile care îi angajează și de către federații pe perioada pregătirilor pentru competițiile de obiectiv: 'În cazul nostru a fost vorba despre asigurarea unor condiții de pregătire pe care nu le-ar fi primit în țara lor, condiții care le-au fost asigurate de Steaua, Dinamo, mai nou de CSM București și bineînțeles de FRA, pe perioada în care au fost angrenate în pregătirea pentru competițiile de obiectiv. E vorba de cazare, masă, uneori susținătoare de efort, la nivelul la care își poate permite România'.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO

În ceea ce privește procedura de obținere a cetățeniei aceasta este ușor de urmat în România, consideră președinta FRA, putând fi accelerată dacă se face dovada interesului național.

'Procedura nu este una foarte lesnicioasă în România, dacă ne uitam la Qatar, 3-6 luni, Turcia 6-12 luni. Nu există o procedură specială pentru sportivi, dar legea prevede o procedură accelerată dacă se face dovada interesului național. Iar aici depinde de fiecare cum poate justifica acest interes național. Că un sportiv poate aduce o medalie olimpică pentru România, poate fi un interes național, de pildă. Cu siguranță că o procedură simplă, întinsă pe o perioadă scurtă de timp, încurajează fenomenul, iar asta observăm noi la federația de atletism din Turcia, care a naturalizat mulți atleți în ultimul timp. Dar asta depinde de ce ne dorim cu toții, vrem naturalizări, simplificăm procedura, vrem să nu încurajăm fenomenul, o complicăm, e simplu', a explicat aceasta.

Diță consideră că eventuale nemulțumiri ale sportivilor români față de naturalizarea unor străini pot apărea mai degrabă la sporturile de echipă și mai puțin la cele individuale: 'Această problemă, cu siguranță poate fi mai spinoasă la sporturile de echipă. Atletismul fiind un sport individual, interacțiunile sunt mai rare, dar, da, sunt și aici, cu siguranță, respingeri sau frustrări'.

Întrebată dacă naturalizarea sportivilor poate fi privită ca un rău necesar având în vedere bugetele mici alocate sportului juvenil, Diță a spus: 'Poate fi abordată și așa. Dar ce este până la urmă sportul? E motiv de mândrie națională, motiv de a-ți aplauda reprezentantul. E bucuria ca Davidul tău a învins Goliatul lor. Și cu cât ne îndepărtăm de esența întrecerilor, care în Grecia antică era între cetăți, cu atât mai mult ne apropiem de ceea ce pare inevitabil, globalizarea cu toate consecințele sale, și bune și rele'.

Ea a precizat totodată că sunt puține cazuri de atleți români care reprezintă alte țări și care ar putea fi convinși să concureze pentru România și că aceștia nu sunt în niciun caz de 'nivel olimpic'.

Agenția Națională de Presă AGERPRES difuzează în cadrul proiectului #ImportDeTalent o serie de materiale prin care își propune să aducă în atenția publicului larg problematica sportivilor străini care primesc cetățenie română în vederea convocării acestora la loturile naționale.
AGERPRES (A, AS-redactor: Adrian Țone, editor: Mihai Țenea, editor online: Irina Giurgiu)