Președintele Federației Române de Haltere, Alexandru Pădure, a declarat, pentru AGERPRES, că înainte de a decide naturalizarea unor sportivi străini ar trebui pusă problema dacă au fost epuizate toate soluțiile care puteau fi aplicate pe plan național pentru ridicarea valorii loturilor.

Întrebat dacă naturalizarea sportivilor de performanță este o soluție sau o problemă pentru sportul românesc, Pădure a afirmat că sunt anumite situații în care această procedură devine o oportunitate.

'Vă mărturisesc că nu suntem susținători ai naturalizării, dar, într-adevăr există uneori situații care se transformă în oportunități. Și oarecum aceasta a fost și situația noastră. Acum, nu știu, întrebarea e destul de directă dacă e o problemă. Eu cred că înainte de toate ar trebui să ne punem problema dacă am epuizat tot ceea ce puteam să facem pe plan național, înainte de a ne orienta către naturalizări. Dar, într-adevăr, uneori naturalizarea te ajută să ridici un pic nivelul unei echipe, într-un timp mult mai scurt față de cât ți-ar lua să crești un sportiv, asta e clar. Eu personal nu sunt un susținător al naturalizării sportivilor străini, fiindcă vine la pachet și cu multe angajamente. Și atunci când aduci un sportiv de un anumit nivel dintr-o altă țară, oarecum îți asumi anumite condiții. Dar de bine, de rău, la nivelul halterelor din România avem sportivi destul de valoroși și nu s-a pus problema până acum să naturalizăm un campion olimpic, la un nivel incontestabil', a declarat Pădure.

Oficialul FR de Haltere a precizat că naturalizarea sportivilor străini nu face parte din strategia federației, în ciuda faptului că primește destul de des astfel de solicitări.

'Singura naturalizare pe care am luat-o în calcul recent a fost cea legată de Luis Lauret Rodriguez, sportivul din Cuba. Dar situația a fost o conjunctură cu totul excepțională. Vorbim deja despre un sportiv care era integrat, care este și căsătorit cu o altă sportivă din România. Evident că am răspuns acestei oportunități și dorinței sportivului de a rămâne în România și de a concura pentru țara noastră. Nu avem în plan alte naturalizări, într-adevăr, discuții apar mai tot timpul și pe plan internațional, mai ales în contextul geopolitic actual. Primim destul de des solicitări și din partea sportivilor la nivel individual și din partea unor federații care pur și simplu poate nu mai reușesc să susțină corespunzător activitatea și atunci încearcă să ofere o oportunitate sportivilor pe care i-a crescut. Dar în momentul de față nu pot să spun că naturalizarea este parte din strategia Federației Române de Haltere', a declarat acesta.

În ceea ce privește avantajele și dezavantajele naturalizării sportivilor, Pădure consideră că un halterofil străin cu un palmares internațional relevant ar putea crește valoarea echipei respective: 'Din punctul nostru de vedere putem vorbi mai mult despre avantaje. Într-adevăr, un sportiv de un anumit nivel, poate genera o emulație și o mobilizare, în cazul în care se află la un alt nivel tehnic sau vine cu un palmares internațional relevant. Și poate fi promovat ca un motor pentru a crește valoarea echipei respective. Este limpede că fiecare caz trebuie tratat aparte, trebuie tratat singular și trebuie făcută o analiză. Revenind la situația noastră mai recentă și ținând cont de oportunitatea care ni s-a oferit, evident că noi am naturalizat un sportiv de un anumit nivel, evident și de o vârstă un pic mai înaintată, dar este un sportiv care deja avea un palmares important la nivel panamerican și, evident, că lucrurile au fost un pic mai simple din punct de vedere al implementării programului de pregătire'.

Întrebat dacă naturalizarea sportivilor ar putea crea probleme în rândul românilor care s-ar simți în pericol din cauza concurenței, Alexandru Pădure a afirmat că o competitivitate la nivelul oricărui lot este binevenită.

'Se presupune că ne ocupăm de sport de performanță sau de înaltă performanță, așa că o competitivitate, chiar și internă, uneori este foarte bine venită, dar această competitivitate există și între sportivi români. În cazul nostru, în rândul sportivilor care se află în cadrul aceleiași categorii de greutate, aceleiași probe, și existând un număr cotă maxim de participare la competițiile internaționale, există mai mereu o competiție pentru a realiza cele mai bune rezultate și pentru a fi selecționați pentru participările internaționale. Având în vedere că în momentul de față la Federația Română de Haltere nu există situații de naturalizare, cu excepția celei menționate anterior, cu sportivul din Cuba, care era oarecum deja destul de bine integrat în România, pot să vă spun că feedback-ul din partea sportivilor a fost unul foarte bun. Mai ales că noi nu am avut atât de mulți sportivi la aceste categorii grele sau super grele, și nu sunt probleme din punct de vedere al integrării, ci dimpotrivă, chiar există o deschidere din partea sportivilor români și o susținere reciprocă', a spus oficialul FRH.

Alexandru Pădure consideră că procedura de obținere a cetățeniei pentru sportivii străini ar trebui să fie un proces puțin mai accelerat: 'În general este un aspect pozitiv că există totuși o facilitate în procesul de naturalizare, dar într-adevăr ar fi oportun, mai ales că discutăm de un cadru oficial, și la nivel de federație și la nivel de Agenție Națională pentru Sport, care își asumă anumite garanții, să fie un pic mai accelerat'.

Președintele Federației Române de Haltere a afirmat totodată că instituția pe care o conduce se implică și în 'repatrierea' sportivilor români care trăiesc în străinătate.

'În general, au fost foarte puține situații cu care ne-am întâlnit de-a lungul anilor și am aflat de existența unor sportivi stabiliți în străinătate care concurează pentru alte țări. Trebuie menționat că poate nici nivelul respectiv de performanță nu a fost unul foarte ridicat sau care să ridice pretenții la nivelul loturilor naționale și olimpice de haltere. Pe de altă parte, noi am accesat o astfel de repatriere cu o sportivă română stabilită în Suedia, Daniela Gherman, care a fost legitimată anul trecut la o structură sportivă afiliată la Federația Română de Haltere și care, într-adevăr, confirmase pentru Suedia și pe plan continental. A avut rezultate de podium la mai multe ediții și la mai multe categorii de vârstă și, într-adevăr, în urma unor discuții, chiar și cu forul din Suedia și ținând cont de dorința sportivei de a reveni în țară, ne-am activat și am reușit această 'repatriere' și sperăm că în perioada următoare să reușim să o și promovăm pe plan internațional ca reprezentant al României. Având în vedere foarte bunele relații pe care le aveam cu celelalte federații membre pe plan internațional, am reușit să obținem acordul și nu a fost nevoie de proceduri excepționale, respectiv trecerea unei perioade de timp', a mai spus Pădure.

'Primim uneori solicitări din partea unor sportivi din Republica Moldova și avem câteva situații cu sportivi care sunt legitimați la nivel de club, care concurează în circuitul național, în calendarul competițional național. În trecut am avut mai mulți sportivi naturalizați care au evoluat și pe plan internațional, dar recent cazurile au fost destul de izolate și probabil că am lua în calcul o astfel de situație doar în situații excepționale. Ce-i drept, și federația din Republica Moldova în ultima perioadă a reușit să ofere condiții destul de bune pentru sportivii săi și, în consecință, nu a mai fost un interes așa de mare pentru a trece granița', a mai adăugat Alexandru Pădure.

Agenția Națională de Presă AGERPRES difuzează în cadrul proiectului #ImportDeTalent o serie de materiale prin care își propune să aducă în atenția publicului larg problematica sportivilor străini care primesc cetățenie română în vederea convocării acestora la loturile naționale.
AGERPRES (A, AS-redactor: Adrian Țone, editor: Mihai Țenea, editor online: Adrian Dădârlat)