Hocheiul românesc a fost văduvit de infrastructură, antrenori și jucători tineri în perioada de după Revoluție și prin naturalizarea sportivilor străini care s-a făcut în ultimul timp plătește un tribut acestor ani, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Federației Române de Hochei, Attila Nagy.

Oficialul FRHG precizează că în urma diminuării numărului de sportivi practicanți, care nu au avut unde să se antreneze din cauză lipsei patinoarelor, echipele de hochei care activează în campionatul național și în Liga Erste au fost nevoite să își îndrepte atenția către hocheiști străini.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

''Noi plătim tribut lipsei de infrastructură, de specialiști și de copii care să joace hochei, din ultimele două, trei decenii, să zic așa, după Revoluție. Și asta s-a resimțit! Iar echipele care participau în Liga Erste au fost nevoite să se întărească puțin, pentru că nu aveau jucători de valoare. După care, în momentul în care aceste echipe s-au întărit și restul au încercat să o facă. Pot să vă dau câteva exemple. Galațiul, de pildă, a naturalizat, cred, mai mult de 4 sau 5 jucători din fosta Uniune Sovietică. Pentru că au văzut că, folosind doar jucători autohtoni, nu reușesc. Și atunci au făcut aceste naturalizări, pentru a avea o echipă mai puternică'', a declarat Nagy.

Strategia Federației Române de Hochei pe Gheață este de a naturaliza doar sportivi sub 30 de ani, valoroși, care pot aduce un plus echipei naționale a României.

''Ceea ce văd eu, ca strategie, sunt jucători care sunt sub 29, poate 30 de ani, care sunt îndeajuns de valoroși să poată să devină jucători de lot național. Dar, dacă ne uităm mai atent, puteți vedea că Federația Română de Hochei pe Gheață a redus la trei numărul stranierilor în campionat, începând din sezonul trecut. Am fost, probabil, singura federație care a redus atât de drastic, deci practic am înjumătățit numărul jucătorilor străini. Astfel, trebuie să ne concentrăm mult mai mult pe jucătorii autohtoni care sunt capabili să joace la loturile naționale. Anul acesta am primit două cereri de naturalizări, sunt jucători sub 30 de ani, chiar mult mai tineri, adică între 23 și 25 de ani. Au potențial să ajungă la lotul național și chiar pot să aducă un plus. Dar niciodată n-aș putea să accept să avem jucători naturalizați peste 30 de ani, fără viitor, numai ca să avem mai mulți jucători la nu știu ce echipă din țară'', a completat președintele FRHG.

Întrebat dacă hocheiștii români ar putea fi afectați de naturalizarea sportivilor străini, Nagy a spus: ''Intervine o frustrare în rândul jucătorilor români, pentru că practici sportul 15, 17, 18 ani, ajungi la seniori și din cauza acestor intervenții, ei nu mai pot evolua sau nu mai ajung să joace, devin jucători de linia a treia sau a patra''.

Attila Nagy consideră că trebuie să existe un control în ceea ce privește ''calitatea'' jucătorilor străini naturalizați, fiind nevoie de unii cu o experiență mai mare decât a celor autohtoni.

Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

''Dezavantajul este că unele echipe, unele centre hocheistice, nu se mai gândesc să întărească echipele de copii și juniori, iar munca aceasta e mai lungă. Durează peste 15 ani de zile, timp în care trebuie să investești, să ai antrenori pricepuți, să te concentrezi, să faci totdeauna inițiere, să faci recrutare și așa mai departe. Deci e o muncă lungă și grea, iar echipele de multe ori preferă să naturalizeze, pentru că este mult mai simplu. L-ai luat, gata! Și am văzut situații în care s-au luat jucători, să nu zic sub valoarea celor autohtoni, dar nici peste ei. Deci cam la același nivel, pentru că era mai ușor așa. Acesta este un dezavantaj și lucrul acesta trebuie cumva monitorizat și controlat. Există și un avantaj când aduci jucători care sunt naturalizați, dacă ei sunt caractere foarte bune: sunt mai bine dezvoltați din punct de vedere hocheistic, pentru că vin din țări cu un hochei mai dezvoltat, pot să aducă un plus în cadrul echipei. Pot să ajute jucătorii tineri, care pot învăța de la ei. Aduc, totodată, o constanță, pentru că acești jucători rămân o perioadă mai lungă și aduc un plus, nu numai echipei respective, ci întregii mișcări hocheistice din România'', a afirmat președintele FRHG.

În ceea ce privește procedura de dobândire a cetățeniei române, Nagy consideră că este mai simplă decât în alte țări, precum Ungaria: ''Echipele fac o cerere la federație, noi analizăm, iar dacă ajungem la concluzia că jucătorul respectiv este de perspectivă, are potențial pentru lotul național, atunci noi dăm un aviz favorabil, cu o scrisoare de recomandare către ANS, după care se face pas cu pas procesul de naturalizare. Eu cred că este o procedură mai simplă decât în alte țări. Cunosc mai bine Ungaria, acolo știu că se obține mult mai greu decât în România. Dacă un jucător merită și federația dă o recomandare corectă, cred că este un proces corect. Adică, într-un sezon se poate realiza și mi se pare corect acest interval de timp''.

Dintre sportivii străini naturalizați până în acest moment, care și-au dovedit utilitatea la echipa națională, oficialul FRHG i-a menționat pe Williams, Mesikammen și Haaranen: ''Sunt câțiva jucători care cred că au făcut față și s-au comportat exemplar și la lotul național, dar sunt câțiva jucători de care nu sunt mulțumit, sincer să vă zic. Deci, mă așteptam la mai mult! Sunt câțiva jucători foarte buni care fac treabă! Nu pot să evidențiez pe cineva, sunt mai mulți și o să îi numesc doar pentru a exemplifica. Cred că Owen Williams este un jucător de viitor, are 23 sau 24 de ani. L-am naturalizat anul trecut și a jucat bine la lotul național. Mai sunt și cei doi fundași finlandezi, de la Gheorgheni, Konsta Onni Mesikammen și Matias Petteri Haaranen''.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Președintele FRHG consideră că naturalizarea sportivilor străini face parte dintr-un proces de dezvoltare, dar în paralel strategia trebuie să includă majorarea numărului de practicanți români. El a precizat că nu va fi niciodată de acord ca numărul sportivilor naturalizați dintr-un lot național să depășească 25 de procente.

''Eu văd în felul următor: este un proces de dezvoltare, un prim pas. Dacă vrei să te dezvolți și să ajungi mai aproape de echipele de top din Europa și din lume, trebuie să faci acest pas. Dar în paralel cu el, trebuie să te gândești neapărat la copii și juniori. Cum să îi dezvolți pe jucătorii autohtoni să ajungă la acest nivel, ca să nu mai fie nevoie peste, nu știu, 5-10 ani, să naturalizezi jucători pentru a te menține la același nivel. Așa văd eu, momentan, situația. Niciodată, niciodată, n-aș fi de acord să se treacă peste maxim 25% dintr-un lot național cu jucători naturalizați. Pentru că nu e un mesaj bun. Englezii au 12 canadieni în echipă, adevărat, dar ei nu văd ca fiind o problemă asta. La ei nu e o problemă, dar noi trebuie să ne gândim altfel. Trebuie să gândim sportul altfel! Până la urmă, sportul este nu numai pentru jucători, este și pentru spectatori. Și aș fi bucuros să văd că vin oameni la meciuri pentru că îi cunosc pe jucători, sunt rudele sau prietenii lor, îi știu din țară. Poți să ai câteva vedete într-o echipă care aduc mai mulți spectatori, dar ar trebui să fie o dezvoltare inteligentă, echilibrată'', a mai spus Attila Nagy.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Federația Română de Hochei pe Gheață a luat în calcul și aducerea la loturile naționale a sportivilor tineri care trăiesc în străinătate, chiar dacă trebuie să îndeplinească anumite criterii impuse de federația internațională.

''Monitorizăm mai mulți jucători. Chiar săptămâna trecută am primit un email din Franța, despre doi frați gemeni, născuți în 2012, care pot fi eligibili în 2-3 ani pentru lotul național a României. Sunt și jucători în Canada, sunt și jucători în Elveția. Dar regulamentul Federației Internaționale ne cam încurcă uneori, însă sper că putem să aducem din timp jucători pentru a fi eligibili pentru lotul național. Regulamentul IIHF spune că un jucător care are pașaport românesc poate să joace. În primul și primul rând, trebuie să fie prima oară legitimat în România. Dacă nu s-a întâmplat acest lucru, atunci trebuie să joace cel puțin 2 ani într-un campionat românesc. La o echipă afiliată, la o echipă înscrisă în Campionatul Național, adică la un club românesc. Dacă a jucat la o altă națională, atunci trebuie să joace cel puțin 48 de luni la o echipă din România ca să fie eligibil. Este destul de complicat. Mai ales la acești tineri. Copilul care trăiește în Canada trebuie să fie legitimat acolo și ar trebui să stea de la vârsta de 15-16 ani cel puțin două sezoane, să ajungă să joace la lotul național de 18 ani. Prima legitimare se ia în considerare. Chiar acum avem un exemplu, un jucător de origine română care a ajuns la Brașov, un centru care a jucat la U17 într-un lot al Canadei. Așteptăm confirmarea federației internaționale să vedem dacă respectiva competiție a fost organizată sub egida lor, atunci el o să trebuiască să stea 48 de luni pentru a fi eligibil. Dacă nu, trebuie să joace două sezoane, după care este eligibil'', a explicat președintele FRHG.

Agenția Națională de Presă AGERPRES difuzează în cadrul proiectului #ImportDeTalent o serie de materiale prin care își propune să aducă în atenția publicului larg problematica sportivilor străini care primesc cetățenie română în vederea convocării acestora la loturile naționale.
AGERPRES (A, AS-redactor: Adrian Țone, editor: Mihai Țenea, editor online: Gabriela Badea)