Carmencita Constantin, preşedinta Federaţiei Române de Gimnastică, a declarat, pentru AGERPRES, că medalia olimpică obţinută la Paris de România, după o pauză de 12 ani, înseamnă enorm pentru gimnastica românească, pentru că oferă încredere şi speranţă pentru viitor.

"Anul a fost poate cel mai bun din ultimii 12, cu siguranţă, având în vedere prezenţa echipei feminine la Jocurile Olimpice de la Paris. Rezultatele de la Paris au fost fantastice pentru o generaţie foarte tânără, lipsită de experienţa olimpică. Şi asta se datorează în integralitate colectivului de antrenori şi de sportive, care s-au mobilizat şi şi-au înţeles responsabilităţile. Dincolo de dorinţă, fetele au dat tot ce au putut pe parcursul perioadei de pregătire pentru a obţine acest rezultat. Medalia aceasta, venită după 12 ani, înseamnă enorm pentru gimnastica românească. E o revenire în tot ce înseamnă credinţa că gimnastica românească are baze să continue, înseamnă un model pentru generaţiile care vin, înseamnă încredere că vom reuşi şi vom reaccesa portofoliul olimpic la un nivel cât mai înalt", a afirmat preşedinta.

"A fost o premieră pentru România câştigarea unei medalii olimpice cu un antrenor străin la nivel de coordonator. Însă medalia nu este datorată numai colectivului din străinătate, există foarte multe alte contribuţii, să nu uităm de Corina Moroşan, revenită în ţară după 16 ani. Ea a venit cu un portofoliu de schimbări în abordarea antrenamentelor fetelor, astfel încât ele să ajungă sănătoase la competiţii. Pentru că aici a fost problema noastră mult timp... noi ne pregăteam, creşteam valoric, dar când aveam de punctat ceva, erau probleme. Să ne amintim de Mondialele din 2022, când n-am putut prezenta decât două sportive şi nici acelea perfect sănătoase. Toate celelalte erau în operaţii sau recuperări. Aici are gimnastica românească mult de învăţat, cum să rămânem sănătoşi şi să nu ne lăsăm după prima competiţie de senioare pentru că am bifat o medalie. Aducerea antrenorilor străini a fost una foarte comentată, dar s-a dovedit benefică şi iată, pune bazele unei generaţii care va participa şi la a doua ediţie a Jocurilor Olimpice, dacă nu cumva şi la a treia. Încercăm să schimbăm un pic mentalităţile. Aşa că da, Patrick Kiens (n.r. - antrenorul olandez al lotului feminin al României) a avut o contribuţie majoră la foarte multe schimbări. Iar eu sunt foarte mândră de fetele pe care le avem astăzi la lot", a adăugat Carmencita Constantin.

Aceasta a menţionat că deşi contractele lui Patrick Kiens şi Daymon Jones cu Federaţia Română de Gimnastică s-au încheiat la finalul Jocurilor Olimpice de la Paris, tehnicienii olandezi ar putea face noile coregrafii ale gimnastelor din lotul României pentru anul 2025.

"Contractele lor s-au încheiat. Ele au încetat de drept imediat după Jocurile Olimpice. Noi însă continuăm discuţiile cu Patrick şi Daymon. Vrem să ne vedem poate chiar în ianuarie pentru a face noile coregrafii cu el şi cu Daymon Jones pentru o parte dintre fete (n.r. - deşi Kiens şi Jones au semnat contracte cu World Champions Centre, clubul multiplei campioane olimpice şi mondiale Simone Biles). Vedem, suntem în discuţii cu mai mulţi specialişti. E început de ciclu olimpic şi tatonăm puţin ca să găsim cea mai bună variantă", a explicat Carmencita Constantin.

Preşedinta a menţionat că FRG şi-a îndeplinit obiectivele de performanţă în anul 2024: "Portofoliul federaţiei la competiţiile majore este de 24 de medalii la disciplinele noastre, 14 sunt ale gimnasticii artistice şi 10 ale gimnasticii aerobice. Cred că a fost un an de referinţă şi consider că suntem în linie cu toate obiectivele pe care ni le-am propus din punct de vedere al performanţei sportive".

Disputa pentru medalia de bronz din concursul de sol de la Jocurile Olimpice de la Paris, încheiată prin decizia Tribunalului de Arbitraj Sportiv în favoarea Anei Bărbosu, a reprezentat principala problemă pe care a întâmpinat-o Federaţia Română de Gimnastică în 2024.

"Tevatura de la Jocuri nu s-a terminat, ea continuă. Sunt probleme judiciare în curs la Tribunalul Federal Elveţian unde pe de o parte suntem poziţionaţi în apărarea Anei Bărbosu, iar pe de altă parte suntem într-un demers de identificare a soluţiilor de recunoaştere a drepturilor Sabrinei. La Paris au fost zile şi nopţi foarte grele pentru că a fost un demers pe care nu am avut de unde să-l învăţ. Aşa că l-am învăţat din mers. Şansa noastră a fost că ne-am putut corecta greşelile începutului demersului la TAS, lucru pe care l-am făcut mai repede decât partea americană. Eu nu am avut niciun fel de oscilaţie între a transmite contestaţiile pentru ambele sportive (n.r. - Ana Bărbosu şi Sabrina Voinea). La decizii nu a fost o problemă, le-am luat repede. Problema a fost la felul în care ne-am poziţionat şi ne-am asigurat specialiştii care să ne reprezinte cu adevărat interesele. Este cheia succesului şi pot să o recomand şi să o explic oricărui alt coleg din altă federaţie. Am avut surpriza să aflu că astfel ar fi putut fi salvate foarte multe alte medalii pentru România, la toate disciplinele, în situaţii similare dacă aceste demersuri juridice ar fi fost cunoscute şi întreprinse la momentele respective", a menţionat preşedinta.

Carmencita Constantin a subliniat contribuţia semnificativă a Nadiei Comăneci în obţinerea medaliei de bronz de către Ana Bărbosu.

"Nadia Comăneci a făcut la Paris ceea ce face ea în mod natural. Ea este continuu alături de noi, alături de gimnastica românească. Ea nu a pus umărul la ceea ce s-a întâmplat la Paris pentru că e preşedinta de onoare a federaţiei. Nu, ea a făcut toate demersurile de acolo şi le-a făcut ca o furtună pentru că a fost absolut la vedere tot ce s-a întâmplat în finala de la sol. Şi pentru că nu e normal să nu lupţi ca aceste lucruri să nu mai afecteze acest sport minunat indiferent de naţionalitatea sportivelor în cauză. Că întâmplarea a făcut ca noi să avem norocul ca Nadia să fie născută pe pământ românesc este altceva. Nadia este Nadia şi nimeni nu o va putea egala prin comportament şi atitudine, prin ceea ce reprezintă ea pentru gimnastica mondială. Şi gimnastica românească se poate baza întotdeauna pe Nadia, categoric. La Paris, Nadia a ştiut totul, absolut totul, până în cel mai mic amănunt şi a avut capacitatea să analizeze şi ofere sfaturile necesare pentru ca totul să iasă bine. Şi lucrurile au ieşit bine", a spus ea.

"În momentul de faţă sunt două litigii la Tribunalul Federal Elveţian, complet separate. Este cel deschis de Jordan Chiles, care îşi cere medalia înapoi, iar noi facem totul pentru a ne apăra dreptul nostru. Şi al doilea demers este deschis de noi în numele Sabrinei Voinea, contestând decizia TAS de a nu judeca la Paris cazul Sabrinei. TAS a justificat decizia de a nu judeca acţiunea depusă de Sabrina prin faptul că nu s-au utilizat drepturile din timpul competiţiei, respectiv contestaţia Cameliei Voinea pentru penalitatea de la linie (n.r. - ieşirea din covor)", a adăugat Carmencita Constantin.

Preşedinta FRG s-a arătat mulţumită de faptul că problema reprezentată de absenţa unor aparate moderne pentru pregătirea lotului de gimnastică artistică a fost rezolvată în timp util înaintea JO de la Paris.

"Problemele de-a lungul anului au fost multiple, se ştie că am fost nevoită să ies public şi să spun că am nevoie de ajutor. Şi nu pentru că eram la fundul sacului, ci pentru că sacul nu era suficient de căptuşit pentru a permite asigurarea unor condiţii de pregătire pentru sportive. Şi din fericire am primit ajutorul sponsorilor noştri care au venit alături de noi cu ceea ce trebuie şi am reutilat complet cu aparate moderne baza de la Izvorani", a spus ea.

Conducerea FRG a stabilit obiective de medalii la Campionatele Europene şi Mondiale de gimnastică artistică programate anul viitor.

"Anul 2025 reprezintă începutul unui ciclu olimpic în care ne-am pus o serie de obiective atât la disciplinele olimpice, cât şi neolimpice. Suntem în pregătirea şi luarea deciziilor finale pentru structurile de loturi naţionale cu care vom demara pregătirea la început de ianuarie. Începem un an nou cu obiective de medalii la Campionatele Europene de gimnastică artistică feminină şi masculină, pentru Campionatele Mondiale, ambele fiind competiţii individuale. Vin din urmă la feminin sportive care în 2024 nu au fost apte din punct de vedere medical pentru a se alinia la obiectiv de medalie... însă acum sunt în faza finală de recuperare şi vor putea intra în selecţia pentru reprezentarea noastră la aceste competiţii. Pornim încrezători la un drum nou, un drum de patru ani, un drum sperăm noi frumos", a subliniat Carmencita Constantin.

Sabrina Maneca Voinea, Andrei Muntean şi Claudia Ristea au fost desemnaţi de Federaţia Română de Gimnastică cei mai buni sportivi ai anului 2024 la gimnastică artistică feminin, masculin, respectiv gimnastică aerobică. Preşedinta a explicat că Sabrina Voinea şi-a câştigat poziţia în clasament acest clasament prin evoluţii foarte bune de-a lungul întregului an.

"Criteriile care au stat la baza stabilirii clasamentului celor mai buni sportivi ai federaţiei sunt foarte clare. Este aritmetică pură, nu contează o medalie olimpică, ci contează un an întreg calendaristic. Şi rezultatele Sabrinei pe anul calendaristic au dus-o, la o diferenţă mică de punctaj de Ana Bărbosu, într-adevăr, dar au dus-o în poziţia de câştigătoare a locului 1. Deci o medalie olimpică nu suplineşte un întreg an. Sabrina şi-a recâştigat poziţia de cea mai bună sportivă, pentru că şi anul trecut tot ea a fost, printr-un comportament constant, la vârful elitei europene şi mondiale. Cei mai buni sportivi români ai anului (n.r. - la toate disciplinele) în opinia mea ar fi Mihaela Cambei, la feminin, o sportivă pe care o apreciez extraordinar de mult pentru că în afară de performanţa ei fantastice văd în ea un om excepţional. Iar la masculin, cel mai bun nu ai cum, efectiv nu ai cum să nu te uiţi spre nataţie. David Popovici este un exponent al noii generaţii pe care toată lumea trebuie să îl remarce. E un lider al noii generaţii de sportivi, un model şi îşi merită titlul de cel mai bun sportiv al anului", a precizat Carmencita Constantin.

România a cucerit medalia de bronz în concursul de sol de la Jocurile Olimpice de la Paris 2024 prin Ana Bărbosu. Pe 5 august, în finala de la sol, Ana Bărbosu a fost pentru câteva zeci de secunde medaliată cu bronz, însă americanca Jordan Chiles a depus contestaţie şi i s-a mărit nota, de la 13,666 la 13,766, astfel că a terminat pe poziţia a treia. Sabrina Maneca-Voinea a făcut şi ea contestaţie pentru nota primită (13,700), dar aceasta a fost respinsă. Ulterior, Tribunalul de Arbitraj al Sportului (TAS) a decis ca medalia de bronz să revină gimnastei Ana Maria Bărbosu, aceasta fiind urmată pe locul 4 de Sabrina Maneca-Voinea şi pe 5 de americanca Jordan Chiles. România nu mai obţinuse o medalie olimpică la gimnastică artistică din 2012 (Londra), când Sandra Izbaşa câştiga aurul la sărituri, Cătălina Ponor cucerea argintul la sol, iar echipa feminină a României lua bronz.

Echipa feminină a României a încheiat pe locul 7 competiţia de la Paris, iar Andrei Muntean, singurul reprezentant al gimnasticii masculine la această ediţie a Jocurilor Olimpice, a terminat concursul de la paralele pe locul 25.

La Campionatele Europene feminine de gimnastică artistică pentru senioare de la Rimini (Italia), România a obţinut două medalii, ambele de argint, prin Sabrina Maneca Voinea, la bârnă şi sol. Tot ea a ocupat poziţia a patra la individual compus, în timp ce în concursul pe echipe, României s-a clasat pe locul 4, fiind devansată de Italia, Marea Britanie şi Franţa.

La Campionatele Europene de juniori de la Rimini (Italia), cea mai bună clasare a obţinut-o Anamaria Mihăescu, ea încheind a şasea în concursul de bârnă. Echipa de junioare României a ocupat locul 8 în clasamentul final. La masculin, cea mai bună evoluţie i-a aparţinut lui David Puicea, locul 8, ultimul, în finala de la sărituri.

Sportivul Andrei Muntean a câştigat medalia de bronz în finala de la paralele la Cupa Mondială Challenge la gimnastică artistică de la Koper (Slovenia). Tot el, a cucerit medalia de bronz în finala de la paralele la Cupa Mondială din Antalya (Turcia).

La gimnastică aerobică, România a obţinut două medalii de argint la Campionatele Mondiale de la Pesaro (Italia), una pe echipe şi alta în proba de dans aerobic. De asemenea, la Mondialele de juniori desfăşurate în acelaşi loc, sportivii români au cucerit trei medalii, una de argint (trio) şi două de bronz (grup, dans aerobic).

România a obţinut medaliile de argint în proba de trio la Cupa Mondială de gimnastică aerobică de la Yokohama (Japonia).
AGERPRES (A, AS-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Ada Vîlceanu)