E campioană olimpică la canotaj la Los Angeles în 1984, dar, per total, Valeria Răcilă van Groningen şi-a dedicat mai mult timp din viaţă atletismului, fiind organizatoarea celor mai mari competiţii de alergare din România. Iar cea mai mare satisfacţie a sa este legată de bucuria celor peste 12.000 de participanţi la Maratonul Bucureşti cărora le poate oferi "o experienţă memorabilă".

Valeria Răcilă van Groningen se ocupă de 17 ani de organizarea Maratonului Bucureşti, competiţie la care alergătorii au ocolit, dacă ar fi să adunăm distanţele parcurse, de câteva ori Pământul, dar este şi organizatorul Semimaratonului Bucureşti, în primăvara fiecărui an, şi a unei alte competiţii de masă, de 10 kilometri.

Ea a explicat într-un interviu pentru AGERPRES motivul pentru care a ales să se întoarcă la "prima dragoste", atletismul. Foarte simplu, pentru că avea nevoie de descoperi mişcarea şi la un nivel "mai relaxat", împreună cu alţi alergători. Aşa a ajuns să alerge maratoane celebre în lume şi să încerce să pună în practică în ţară ceea ce a experimentat la New York sau Londra.

A ales să se mute în Olanda, înainte de Revoluţie, alături de soţul său, ceea ce a dus la o serie de sacrificii, inclusiv încheierea carierei de canotoare. Dar şi-a găsit rapid refugiul în atletism, pe care îl practicase în copilărie şi care era foarte popular în Olanda.

Valeria Răcilă van Groningen a explicat ce înseamnă organizarea unei competiţii sportive atât de mari, ce efort presupune din punct de vedere logistic, dar şi material şi uman, cu mii de litri de apă, tone de fructe şi sute de voluntari.

AGERPRES: Ce înseamnă să faci sport?
Valeria Răcilă van Groningen: Cred că toată lumea ştie că practicarea oricărui sport este foarte importantă, atât pentru corp, cât şi pentru minte, pentru echilibrul psihic şi emoţional. A practica sport înseamnă să îţi pui corpul în mişcare în mod intenţionat, regulat şi benefic pentru sănătatea ta. Toţi o ştim. Mai mult decât atât, practicarea sportului aduce beneficii mentale, precum reducerea stresului, îmbunătăţirea stimei de sine şi creşterea nivelului de energie sau chiar te ajută să treci mai uşor peste momentele grele. Este important să găseşti activităţile fizice care îţi plac şi care se potrivesc stilului tău de viaţă, astfel încât să poţi menţine o rutină constantă şi să te bucuri de toate beneficiile pe termen lung ale unei vieţi active. Aşa am gândit întotdeauna sportul şi am încercat pe cât posibil să transform asta într-o rutină.

AGERPRES: Cum aţi trecut de la sportul de performanţă la sportul de masă şi mai ales de ce?
Valeria Răcilă van Groningen: Pentru mine, trecerea de la sportul de performanţă la sportul de masă a fost o decizie uluitoare, dar necesară aş putea spune, în evoluţia mea ca atlet. După ani de antrenamente intense şi competiţii de elită, am simţit nevoia de a explora mişcarea mai relaxat şi mai social. Această tranziţie mi-a oferit libertatea de a mă bucura de mişcare, fără presiunea performanţei şi mi-a permis să împărtăşesc pasiunea mea pentru sport cu mai mulţi oameni.

AGERPRES: De ce alergare? Ce v-a atras către cursele de maraton?
Valeria Răcilă van Groningen: Pentru mine, alergarea a însemnat întoarcerea la '˜prima dragoste'. Am practicat alergarea înainte de canotaj, iar trecerea la disciplina care mi-a adus atâtea satisfacţii am făcut-o după ce am fost remarcată la un concurs de alergare. Plecarea din ţară a adus pentru mine o serie de sacrificii, impuse de regimul de la acea vreme, inclusiv încheierea carierei de canotoare. În Olanda, unde m-am stabilit cu soţul meu, mi-am găsit refugiul în alergare şi pentru că acest sport era, şi este în continuare, foarte popular acolo. Astfel, de la alergările zilnice la participarea la evenimente de alergare şi chiar curse de maraton a fost doar un pas. Nu m-au speriat efortul şi disciplina severă de care este nevoie pentru a termina o astfel de cursă, pentru că după o viaţă petrecută în cantonamente şi competiţii de nivel înalt, eram obişnuită cu ele. Mai mult, Steven, soţul meu, mi-a fost mereu alături, iar cele mai multe dintre cursele de maraton la care am participat le-am alergat împreună.

AGERPRES: E greu să organizezi o competiţie de sport de masă?
Valeria Răcilă van Groningen: Nu ştiu dacă este neapărat greu, dar pot spune că e nevoie de o organizare exemplară. Şi aş putea spune că am reuşit să formăm o echipă, ceea ce este foarte important. Iar în această echipă fiecare îşi cunoaşte foarte bine rolul, aste ne ajută să mergem înainte în fiecare an şi să rămânem pe prima poziţie când vorbim despre organizarea de competiţii sportive în România, ca număr de persoane. Nu am reuşit să calculez, dar gândiţi-vă că alergătorii noştri, cei care au participat la competiţiile organizate de Bucharest Running Club, au ocolit Pământul de câteva ori, dacă ar fi să adunăm distanţele parcurse de ei.

AGERPRES: Daţi-mi câteva cifre elocvente din organizarea unui eveniment sportiv dedicat publicului larg!
Valeria Răcilă van Groningen: Aici cred că vă veţi da seama cât de importantă este echipa despre care vorbeam. Păi numai în ceea ce priveşte asigurarea din punct de vedere medical, la evenimentele noastre avem 11 ambulanţe, două motociclete ISU, 6 biciclişti cu defibrilator şi 50 de voluntari de la serviciul de ambulanţă. Apoi organizarea celor 9 puncte de hidratare de pe traseul unui maraton, care presupune peste 3.000 de litri de băutură izotonică, 15.000 de litri de apă, 160.000 de pahare de carton reciclabile, două tone de banane, o tonă de portocale şi tot atâta de mere. La un astfel de eveniment sunt angrenaţi 600 de voluntari, avem 3.100 de garduri de delimitare şi 130 de toalete. Fără o echipă care să cunoască şi să stăpânească bine toate aceste aspecte ar fi foarte dificil.

AGERPRES: Care este cea mai mare satisfacţie pe care o aveţi ca organizator al competiţiilor pentru sportul de masă?
Valeria Răcilă van Groningen: Cred că cea mai mare satisfacţie pe care o am ca organizator al celor mai mari competiţii de alergare stradală este aceea că pot să ofer o experienţă memorabilă participanţilor. Fie că este vorba de un alergător competitiv care îşi depăşeşte recordurile personale sau de un novice care aleargă prima sa cursă de anduranţă, ştiu că munca echipei mele a contribuit la crearea unei atmosfere şi a unui traseu care îi inspiră pe toţi să-şi depăşească limitele. Văd bucuria de pe feţele participanţilor la linia de finiş şi ştiu că am contribuit la realizarea acestui moment, ceea ce reprezintă cea mai mare recompensă pentru munca depusă ca organizator. Şi asta pentru că v-am spus că am cunoscut şi eu la rândul meu această bucurie.

AGERPRES: Când aţi demarat acest proiect vă gândeaţi că veţi ajunge să strângeţi atâţia oameni care să facă sport, chiar şi pentru câteva zile?
Valeria Răcilă van Groningen: Când am demarat Maratonul Bucureşti, acum 17 ani, visam să facem din acest eveniment unul memorabil pentru ţara noastră, care să inspire comunitatea să iasă la alergat şi să se implice într-un mod activ în activităţi sportive. Chiar dacă nu ştiam exact câte persoane ne vor susţine iniţiativa în primii ani, aveam speranţa că vom ajunge să adunăm un număr semnificativ de participanţi. Însă, să văd cum evenimentul nostru a crescut de la un grup restrâns, pentru că am avut 900 de alergători la prima ediţie din 2008, la peste 12.000 de alergători atât la nivel local, cât şi internaţional, mă umple de mândrie şi recunoştinţă. Este minunat să văd că Maratonul Bucureşti a devenit o tradiţie îndrăgită de mulţi şi că aduce comunitatea împreună în jurul unei pasiuni comune pentru mişcare şi sănătate.

AGERPRES: Care este următorul nivel pe care vreţi să-l atingeţi cu maratonul Bucureşti? Mai poate creşte această competiţie?
Valeria Răcilă van Groningen: Maratonul Bucureşti este acum într-o poziţie solidă şi stabilă. După anii de pandemie şi restricţii, toată industria evenimentelor de alergare a fost dată peste cap, iar numărul de alergători a scăzut puternic. La acest lucru s-a adăugat şi schimbarea comportamentului, în sensul că de la a lua decizia de a alerga la un eveniment cu 6-8 luni înainte, s-a ajuns acum la 4-6 săptămâni, ceea adus o doza foarte mare de impredictibilitate. Principalul nostru scop a fost acela de a ne întări poziţia pe piaţă şi, apoi, de a creşte organic. Dacă ne uităm la valorile de la ediţia din 2024, similare cu cele din 2019, an care a rămas în continuare un reper, putem spune că abordarea noastră a fost una corectă. Desigur, ne referim la cursele de adulţi. Pentru anii ce urmează, considerăm că o valoare optimă a numărului de alergători la Maratonul Bucureşti este în jurul a 15.000. Sigur, în teorie, ne putem propune şi valori mai mari. Însă, trebuie să ţinem cont şi de infrastructura oraşului şi de posibilitatea de a închide traficul auto pe arterele principale, având, în acelaşi timp, rute alternative rezonabile. Tot ca obiectiv realizabil în anii următori, ne-am propus creşterea numărului de alergători ce vin din afara ţării. Bucureştiul este o destinaţie accesibilă, din perspectiva conexiunilor de călătorie, a capacităţilor de cazare şi a preţurilor, surprinzătoare pentru cei care ajung prima data aici. Totodată, Bucureştiul este, din păcate, o destinaţie subevaluată şi încă puţin cunoscută publicului pe care îl vizăm.

AGERPRES: Care este cursa de maraton din lume la care aţi participat şi la nivelul căreia aţi vrea să ajungă Bucureştiul şi de ce?
Valeria Răcilă van Groningen: Am avut privilegiul de a participa la cele mai prestigioase curse de maraton din lume, inclusiv la Maratonul din New York şi Maratonul din Londra, evenimente de referinţă în lumea alergării. Sunt curse care atrag zeci de mii de alergători din toate colţurile globului şi reprezintă un veritabil festival al sportului. Bineînţeles că mi-aş dori ca Maratonul Bucureşti să ajungă un eveniment de talie mondială, am putea inspira mai mulţi oameni să facă sport şi să îşi depăşească barierele personale, contribuind la promovarea unui stil de viaţă sănătos şi activ în comunitatea noastră.

AGERPRES: Toată lumea cunoaşte beneficiile practicării sportului, dar cu toate astea românii sunt greu de urnit din canapea. Care credeţi că e cauza?
Valeria Răcilă van Groningen: Sunt multe motive care îi fac pe români să fie mai reticenţi atunci când discutăm despre practicarea sportului. Pe lângă lipsa timpului, motivaţia personală, costurile, cred că o problemă majoră este accesibilitatea, adică parcuri, săli de sport adecvate. Ca organizator de evenimente de alergare stradală care atrag peste 12.000 de alergători, noi ne asumăm responsabilitatea de a promova sportul şi de a inspira comunitatea să practice activităţi fizice. Prin crearea unor evenimente de mare amploare, putem oferi oportunităţi unice pentru oameni de a ieşi în aer liber, de a se bucura de mişcare şi de a experimenta beneficiile unei vieţi active.

AGERPRES: Credeţi că se poate face sport şi fără bani? Putem spune că românii nu fac sport pentru că sunt săraci?
Valeria Răcilă van Groningen: Nu cred că putem spune că românii nu fac sport doar din cauza sărăciei. Deşi situaţia economică poate influenţa accesibilitatea anumitor activităţi sportive sau a echipamentului necesar, lipsa resurselor financiare nu ar trebui să fie un obstacol major în calea practicării exerciţiilor fizice. Există modalităţi de a face mişcare fără a cheltui sume mari de bani, iar educaţia şi promovarea unui stil de viaţă sănătos pot juca un rol crucial în încurajarea oamenilor să practice activităţi fizice, indiferent de resursele financiare disponibile.

AGERPRES: Consideraţi că evenimentele sportive de masă ar trebui să primească mai multă atenţie din partea statului? Poate printr-o campanie de conştientizare a nevoii de mişcare?
Valeria Răcilă van Groningen: Evenimentele RunInBucharest reprezintă o oportunitate excelentă pentru promovarea sportului şi a unui stil de viaţă activ în rândul populaţiei, încurajând implicarea oamenilor în activităţi fizice. Şi cred că o campanie de conştientizare a nevoii de mişcare ar putea ajuta multe persoane să îşi schimbe perspectivele şi să înţeleagă importanţa activităţii fizice regulate pentru sănătatea lor. Statul ar putea să sprijine astfel de campanii prin promovarea evenimentelor sportive de masă, oferind resurse şi facilităţi pentru organizarea lor şi încurajând participarea cât mai multor persoane, contribuind astfel la îmbunătăţirea stării generale de sănătate a societăţii.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES derulează campania #PreţulSportului prin care doreşte să aducă în atenţia publicului necesitatea practicării activităţii fizice şi scăderea ratei sedentarismului.
AGERPRES (A, AS-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Adrian Dădârlat)