"M-am lăsat de fumat şi nici nu mai consum alcool ca în tinereţe". Este una dintre realităţile de lângă noi, mulţi alegând să renunţe la vicii odată cu trecerea anilor, fără a lua însă în calcul faptul că şi sedentarismul a fost ridicat "la rang înalt" de cauză a mortalităţii.

Iar statisticile arată toate că lipsa activităţii fizice este responsabilă pentru aproape 10% din mortalitatea prematură la nivel mondial, persoanele inactive având un risc crescut de deces de până la 30% în comparaţie cu celelalte. Mai mult, conform studiilor prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, persoanele care sunt inactive fizic mai mult de 8 ore pe zi au acelaşi risc de deces ca fumătorii. Dacă omenirea ar fi mai activă cu 25%, nu mai puţin de 1,3 milioane de decese ar putea fi evitate în fiecare an pe plan mondial. E război? Este, doar că privind de pe canapea nu îl putem observa, dar îi putem cădea victime.

Din punct de vedere economic, sedentarismul face ravagii la fel de mari, sistemele de sănătate din întreaga lume pierzând anual din această cauză nu mai puţin de 55 de miliarde de dolari. Bani cheltuiţi pentru că alegem să stăm.

Ce înseamnă activitate fizică
Orice tip de mişcare este denumită generic activitate fizică, printre cele mai frecvente moduri de a fi activ aflându-se mersul pe jos, alergarea, mersul pe bicicletă sau practicarea diferitelor sporturi.

"Estimările globale actuale arată că unul din patru adulţi şi 81% dintre adolescenţi nu fac suficientă activitate fizică. Mai mult, pe măsură ce ţările se dezvoltă economic, nivelurile de inactivitate cresc şi pot ajunge până la 70%, din cauza schimbării mijloacelor de transport, a utilizării sporite a tehnologiei la muncă şi pentru recreere, a valorilor culturale şi a comportamentelor sedentare în creştere", se arată într-un raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică, realizat în 2021.

Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES FOTO

Conform aceleiaşi surse, copiii şi adolescenţii ar trebui să aibă în fiecare săptămână cel puţin 60 de minute pe zi de activitate fizică aerobă, la o intensitate moderată, dar şi activităţi care întăresc muşchii şi oasele.

În cazul adulţilor, săptămânal ar trebui să facă cel puţin 150-300 de minute de activitate fizică aerobă de intensitate moderată sau cel puţin 75-150 minute de activitate fizică aerobă de intensitate viguroasă. În paralel, adulţii ar trebui să efectueze şi activităţi de întărire musculară.

Cei de vârsta a treia, de peste 65 de ani, au nevoie de o activitate fizică diversificată în trei sau mai multe zile pe săptămână.

Foto: (c) MARIUS POPESCU (C)/AGERPRES FOTO

România, printre campioanele sedentarismului
La nivel de ţară, România se află printre "campioanele" sedentarismului, aflându-se între ultimele trei ţări UE în privinţa practicării vreunui sport. Conform ultimelor cifre Eurostat, nu mai puţin de 81% dintre români nu au practicat niciodată vreo formă de sport sau au participat foarte rar la activităţi sportive. La nivel european, aceste cifre se află la 60%.

Doar 6% dintre români declară că fac sport în mod regulat şi 13% cu o oarecare regularitate.

Pe categorii de vârste, 89% dintre bărbaţii români de peste 55 de ani şi 90% dintre femeile din aceeaşi categorie nu au practicat niciodată sport (sau foarte rar) o formă de activitate fizică.

În ceea ce îi priveşte pe cei activi din punct de vedere fizic, doar 2% dintre români frecventează în mod activ sălile de sport. Nici în rândul tinerilor români activitatea fizică nu este atrăgătoare, cifrele arătând că doar 11% între cei cu vârste între 15-24 de ani fac mişcare de cinci ori pe săptămână sau mai des, iar 31% nu practică niciodată sport.

Dintre cei care au afirmat că practică regulat o formă de sport, cei mai mulţi au spus că desfăşoară această activitate acasă, 60%, în timp ce doar 14% ies afară pentru a face mişcare şi 12 procente aleg o sală de sport.

Motivul pentru care aleg să facă sport sau să desfăşoare o activitate fizică este constituit pentru majoritarea dintre aceştia pentru sănătate şi pentru relaxare. Şi slăbitul reprezintă, de asemenea, o motivaţie, spre deosebire de distracţie, care a fost aleasă de doar 17% dintre "sportivii" români.

Lipsa timpului, a interesului, banii, dar şi absenţa infrastructurii sportive în apropiere sunt cauzele care îi împiedică pe cei care fac sport, să devină şi mai activi.

La nivel european, Finlanda este campioana mişcării şi sportului, cu un procent de 69% din populaţie, urmată îndeaproape de Suedia (67%) şi Danemarca (63%).

Aşadar, conform statisticilor, pe lângă faptul că nu suntem o naţie prea activă, dintre cei care afirmăm că avem ceva activitate fizică, majoritatea preferăm să o desfăşurăm acasă, fără a cheltui bani pentru exerciţii în aer liber sau la sala de sport.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Stăm chiar şi atunci când muncim
Institutul Naţional de Sănătate Publică a editat în 2021 lucrarea ''Starea de sănătate a populaţiei din România'', conform căreia chiar şi atunci când muncim stăm. Astfel, din totalul populaţiei rezidente de peste 15 ani, mai mult de jumătate a declarat că atunci când munceşte petrece cea mai mare parte a timpului aşezată sau în picioare (60,6%). Doar un sfert din populaţie a declarat că desfăşoară o muncă ce presupune un efort fizic moderat şi numai 5,7% au declarat că realizează o muncă solicitantă din punct de vedere fizic.

Doar 1,1 % dintre românce prestează o muncă solicitantă din punct de vedere fizic, în timp ce procentajul în rândul bărbaţilor se ridică la 10,6%.

Regiunea Bucureşti - Ilfov este campioană la sedentarism la locul de muncă, aici înregistrându-se cele mai mici ponderi, 16,9% din totalul celor de peste 15 ani, care prestează o muncă ce presupune efort fizic moderat, şi doar 1,1% depun un efort fizic solicitant la serviciu.

Nici la capitolul mobilitate nu stăm foarte bine. Conform aceluiaşi studiu al INSP, doar puţin peste 40% dintre femei merg în mod continuu mai mult de 10 minute pe jos pentru desfăşurarea anumitor activităţi, bărbaţii fiind mai sendentari din acest punct de vedere. Doar 34% fac efortul de a merge până la 29 de minute continuu pe jos.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

#Preţulsportului sau #Preţulsănătăţii?
Am oscilat între cele două variante de nume pentru proiectul editorial de faţă, ambele fiind pline de sens şi cu un impact destul de mare în rândul oamenilor. Pentru că oricine ar vrea să afle care ar fi preţul pe care trebuie să-l plătească pentru a face sport, dar în acelaşi timp este interesat şi de propria sănătate. Având însă în vedere faptul că sportul înseamnă, de cele mai multe ori, sănătătate, am ales prima variantă.

Conform studiilor în domeniu, activitatea fizică regulată contribuie la îmbunătăţirea performanţelor musculare şi cardiorespiratorii, a sănătăţii oaselor, la menţinerea unei greutăţi corporale şi la reducerea riscului apariţiei bolilor coronariene, a hipertensiunii arteriale, a diabetului sau a unor tipuri de cancer.

În privinţa cheltuielilor, pentru a face sport lucrurile sunt cât se poate de clare, pot varia între gratis şi, poate, mii de euro, dacă alegem să practicăm discipline precum yachting, golf, sau bob.

Important este că oamenii asimilează mişcarea fizică şi sportul în proporţie covârşitoare de 97% cu sănătatea şi 92% dintre români consideră că în prezent copiii fac prea puţin sport, conform unui studiu realizat de Quantix.

Aceleaşi date ne arată că la nivelul populaţiei urbane, mai mult de jumătate dintre români au practicat sport la nivelul anului 2019, alergarea fiind alegerea a 60% dintre aceştia. Frecvenţa alergărilor este însă redusă, o treime dintre repondenţi afirmând că fac acest tip de mişcare la intervale mai mari de o lună sau mai rar.

Aici s-ar încadra cei ale căror cheltuieli sunt legate strict de echipamentul de alergat, preferând să facă sport în aer liber.

În privinţa sumelor cheltuite de români pentru a merge la o sală de fitness, acestea au crescut de până la trei ori în ultimii ani, conform mai multor statistici. Numai că românii care aleg să cheltuie pentru a face sport nu sunt foarte constanţi în această activitate. Adică, doar 14% dintre plătitorii unui abonament la o sală de sport merg pe toată durata unui an la antrenamente. Majoritatea practicanţilor amatori de sport din România care aleg să meargă la sala de fitness au această activitate doar patru luni pe an.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES derulează campania #PreţulSportului prin care doreşte să aducă în atenţia publicului necesitatea practicării activităţii fizice şi scăderea ratei sedentarismului.
AGERPRES (AS-autor; Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Ada Vîlceanu)