Atleta Paula Todoran, multiplă medaliată în competiţii naţionale şi internaţionale de alergare pe pistă şi pe şosea, intenţionează să-şi reinventeze cariera sportivă, orientându-se spre alergarea montană, implicându-se, în paralel, în numeroase proiecte de promovare a mişcării şi sportului.

Originară din comuna Românaşi, Paula Todoran a fost descoperită de antrenorul Mirel Seişanu, cel alături de care lucrează şi în prezent.

"Am ajuns să fac atletism printr-un noroc. Am fost descoperită de antrenorul meu actual, Seişanu Mirel, la vârsta de 12 ani, când eu veneam de la Românaşi, la Zalău, la un cros judeţean. A fost o cursă care mi-a adus selecţia la Liceul Sportiv din Zalău. Deşi am terminat pe locul opt, am făcut o cursă foarte bună şi îndrăzneaţă. Şi domnul profesor, văzându-mă că sunt aşa de bine lansată, a reuşit să mă convingă să vin la Zalău. Mi-a fost greu să mă desprind din satul natal, să îmi schimb colegii, să-mi schimbă şcoala, altă mentalitate, alte obiective, altă perspectivă. Dar, după jumătate de an, am reuşit să mă adaptez la toate schimbările şi condiţiile. Am avut şi momente, două, în care am vrut să dau înapoi, dar mama, care este o luptătoare, m-a convins să nu fac paşii înapoi, ci doar înainte, drept pentru care îi mulţumesc", rememorează, pentru AGERPRES, atleta din Sălaj.

După o perioadă intensă de pregătire şi multe sacrificii pe care adolescenta de atunci a trebuit să le facă, au început să apară şi rezultatele.

"Prima competiţie importantă câştigată a fost cursa de 3.000 de metri de la Campionatul Naţional din 2001, de la Sfântul Gheorghe. Mi-o amintesc perfect. Cursa era campionat naţional de cros, eram junioară doi şi a fost prima dată când am reuşit să obţin o victorie într-o cursă şi campionat naţional. Până atunci, timp de vreo trei sau patru ani de pregătire, aveam rezultate bune, dar nu reuşeam să obţin podiumul. A fost explozia mea şi din acel moment n-au mai fost curse în care să fiu în afara podiumului. Tot timpul am fost prezentă pe podium, fie locul doi, fie locul unu. A fost o muncă foarte serioasă, foarte grea. Mi-am sacrificat timp pentru a fi cea mai bună. A fost greu să îmi păstrez tot timpul aceeaşi valoare şi acelaşi nivel, dar a fost o muncă pe care întotdeauna am făcut-o cu drag, cu pasiune şi atunci am simţit munca aia grea altfel sau chiar uşoară uneori", povesteşte Paula Todoran.

Au urmat, apoi, numeroase medalii şi prezenţe pe podium la competiţii naţionale, dar şi la Campionate mondiale, europene şi balcanice, inclusiv participarea la Jocurile Olimpice de la Rio, în proba de maraton. În anul 2004 a cucerit medalia de aur cu echipa României la Campionatul European de Cros de la Heringsdorf. De asemenea, a cucerit aurul balcanic la Maratonul de la Kavarna, Bulgaria, în 2010, şi titlul de campioană a României în proba de 20 km alergare pe şosea, de la Drobeta Turnu Severin, în 2006, când a stabilit recordul naţional la tineret. În 2014 a fost prima atletă din România care câştiga Maratonului Internaţional Bucureşti.

La Campionatul Mondial de Alergare de 50 km din 2019, sportiva a fost depistată cu o substanţă interzisă, după ce a luat un medicament şi a fost suspendată până în 2023.

"Am ieşit o perioadă din competiţiile sportive deoarece am avut o problemă legată de doping, în proba mea de urină, după Campionatul Mondial de Alergare - 50 kilometri, de la Braşov, cursă la care eu am cerut să mi se facă controlul antidoping. Luasem un medicament care ar fi fost acceptat, dacă aveam o scutire de uz terapeutic. Am luat-o la nevoie, pentru un bronhospasm respirator şi neştiind că acea substanţă este interzisă şi apare în lista interzisă, m-am trezit cu o suspendare. Nu vreau să vorbesc despre întâmplarea asta nefericită din viaţa mea. Vreau să o uit, este uitată, este un subiect închis. Consider însă că pedeapsa pe care am primit-o este nedreaptă. Suspendarea a expirat anul trecut, în 31 august", precizează atleta.

Anul trecut a însemnat revenirea în competiţiile oficiale, Paula participând deja la şase curse de alergare. În prima competiţie din 2024 va alerga la o cursă de semimaraton la Bergamo, pe 4 februarie, iar în aprilie la campionatul naţional de alergare montană. Gândurile şi planurile sale se îndreaptă, însă, mai mult spre alergarea montană, cu care a cochetat deja în ultimii ani.

"Am alternat, în funcţie de sezoanele competiţionale, alergarea de cros, cu alergarea de pistă şi alergarea de şosea. Am alergat diferite probe, cu specific diferit. Am cochetat şi cu alergarea montană. Nu m-am pregătit specific şi n-am rămas pe această zonă, pentru că simţeam că tot mai bine mi se potriveşte proba de maraton, semimaraton, şoseaua. Îmi plăcea să simt viteza şi am rămas pe distanţele astea, dar acum mă gândesc să schimb profilul şi să mă reîntorc la alergările montane. (...) Da, mă gândesc să schimb proba de maraton cu alergările montane de lungă durată, poate chiar curse de ultra-maraton. E nevoie, însă, de pregătire serioasă. Orice probă ai face este nevoie de muncă multă, de pregătire serioasă. Încă nu mi-am pierdut abilităţile astea de practică. În mine există în continuare dorinţa asta de a mă pregăti, de a participa la competiţii, însă ceva parcă nu mă mai atrage aşa de tare cum eram atrasă în trecut. Voi alerga, dar fără să pun presiune pe mine. Ceea ce vine, aşa, ca rezultate, este un bonus pentru mine", menţionează Paula Todoran.

Pe lângă activitatea sportivă, Paula este profesor de Educaţie fizică la un liceu din Zalău şi a iniţiat, în ultimii ani, mai multe proiecte de promovare a mişcării, în special în rândul copiilor şi tinerilor.

"Pe lângă şcoală, mai am o grupă de copii pe care îi păstrez lângă mine. Îi pregătesc voluntar de nişte ani buni. Sunt copii care au rămas cu mine după ce eu am făcut schimbarea de la Clubul Sportiv Şcolar la Liceul Sportiv, copii care n-au vrut să rămână în acea unitate şi au ţinut să îi pregătesc în continuare. Fac asta în timpul meu liber, voluntar. Sunt nişte copii frumoşi, talentaţi şi mi-s foarte dragi. Mai ales atunci când văd că în ochii lor există dorinţa asta de a practica sportul de performanţă. Cel puţin la copiii de ciclu primar şi gimnazial există bucuria în sufletul lor şi de a face sport şi chiar şi performanţă. Din păcate, când ajung la liceu se schimbă total şi acolo renunţă, pentru că e nevoie de a depune un efort fizic mai intens şi de lungă durată şi nu toată lumea are acel psihic să reziste la programe mai intense", afirmă atleta.

Prin alte două proiecte, Paula a reuşit să atragă, anul trecut, sute de copii din Zalău, dar şi din mediul rural către sport şi mişcare.

"La competiţia 'Ambiţie de primăvară' a fost foarte multă muncă din partea mea, timp consumat şi energie consumată. Pentru a putea organiza acel concurs a fost nevoie să mobilizez undeva la 16 şcoli partenere şi să aduc la startul cursei undeva la 400 de copii. A fost o reuşită şi un lucru foarte important pentru oraş şi pentru sportul de masă. Competiţia respectivă s-a axat numai pe copii de ciclul primar şi gimnazial. 'Sălajul în mişcare' este un alt proiect în care eu pun accentul pe copiii din mediul rural. Da, sunt copii care ar dori să facă sport, dar nu pot face din anumite considerente, precum lipsa spaţiilor, lipsa materialelor şi încerc cumva să le aduc o bucurie copiilor, făcându-le o vizită la şcolile respective, făcând mişcare cu ei, diferite jocuri, diferite activităţi, alergare, discuţii libere, încurajarea lor pentru a practica sportul fie în timpul liber, fie sport de performanţă. Anul trecut am reuşit să îi premiez cu mănuşi cu care să poată să alerge şi să-şi protejeze mâinile de frig în sezonul rece. În fiecare an mă mai întorc cu acel proiect stimulând cu ceva copiii care participă la el. Trebuie să te duci la ei şi să încerci să îi cucereşti şi să le stârneşti curiozitatea, pentru a practica sportul", declară Paula Todoran.

Tot anul trecut, a organizat, de această dată pentru sportivi profesionişti şi amatori, cu sprijinul ADI Ţara Silvaniei şi al Consiliului Judeţean Sălaj, competiţia de alergare montană Porolissum Trail, ce a adunat la start peste 400 de pasionaţi de mişcare de toate vârstele.

"Cel puţin cele trei proiecte îmi doresc să le continui, să le duc mai departe. Îmi doresc să atrag cât mai mulţi oameni spre sport, chiar şi la nivel de amatori. Mă bucură când câte un prieten îmi mai cere câte un sfat, un program de pregătire. Mă bucură faptul că tot mai mulţi oameni văd că se mişcă, fie pe străzi, fie pe stadion, fie în pădurea Meseş şi lucrul acesta înseamnă că am tras ceva învăţăminte şi că ne-am dezvoltat şi noi pe partea asta sportivă, chiar dacă mai târziu", conchide Paula Todoran. AGERPRES/(A - autor: Sebastian Olaru, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Paula Claudia Todoran/Facebook