Numărul sportivilor care aleg să devină antrenori este foarte mic faţă de nevoile luptelor româneşti, motivele fiind reprezentate de condiţiile de lucru, lipsa infrastructurii, dar şi de motivaţia financiară, a declarat, pentru AGERPRES, Răzvan Pîrcălabu, preşedintele Federaţiei Române de Lupte.

Acesta susţine că tinerii nu mai doresc să devină antrenori de lupte în ţară după ce îşi încheie activitatea sportivă, fiind tentaţi să plece în străinătate sau să lucreze în alte domenii mai bănoase.

"Problema antrenorilor este o problemă cât se poate de reală. Din cauza salariilor mici, dar şi a condiţiilor de lucru, şi mă refer aici la lipsa banilor pentru cantonamente, a infrastructurii şi aşa mai departe, tinerii nu mai sunt motivaţi să vină spre antrenorat după ce îşi încheie activitatea sportivă. Şi bineînţeles că pleacă în domenii mult mai bănoase sau în străinătate. Noi ne confruntăm de ceva timp cu problema asta. În momentul de faţă există un procent foarte, foarte mic de sportivi care după retragere decid să rămână în fenomen şi să devină antrenori. Noi i-am sprijinit şi îi sprijinim în continuare, dar numărul lor este foarte mic faţă de ceea ce au nevoie luptele româneşti", a explicat Pîrcălabu.

"Am avut diverşi sportivi cărora le-am propus să rămână antrenori la cluburi, la federaţie, la loturile naţionale. Pe unii am reuşit să îi conving, dar pe majoritatea nu. Mi-a zis unul: 'Păi salariul aici este de 3.000 de lei, mai bine plec în Elveţia pe 3.000 de euro'. Şi pleacă acolo ca antrenori în centrele zonale, au casă, masă, salariu, îşi ia şi soţia cu copilul şi e liniştit. Nu stă aici să fie antrenor şi să vadă că nu sunt bani să participe cu toţi sportivii din lot la Campionatele Naţionale şi trebuie să taie trei copii de pe listă. Păi multe cluburi din ţară nu au bani nici pentru facturile la curent din sală", a adăugat preşedintele FRL.

În opinia lui Răzvan Pîrcălabu, o problemă o reprezintă şi nivelul de pregătire al tehnicienilor care activează la grupele de copii şi juniori. El susţine că există copii care ajung la loturile naţionale fără să cunoască lucruri elementare precum garda de luptă.

"Chiar dacă o să îi supăr pe colegii mei, însă este realitatea, sunt sportivi, campioni naţionali la copii şi juniori, care sunt selecţionaţi la centrele olimpice sau loturile naţionale şi care nu ştiu să facă un procedeu sau să stea în garda de luptă... adică lucruri elementare. Iar asta este vina exclusivă a antrenorilor de la primul nivel, cel al grupelor de copii şi juniori, a celor care îi descoperă pe aceşti sportivi şi care îi cresc. Pentru că bagajul lor este foarte deficitar când sunt selecţionaţi la loturile naţionale", a precizat el.

"Referitor la metodele de antrenament, noi am început să facem nişte cursuri mai intense şi perfecţionări cu antrenorii. Am adus lectori din cadrul UWW (Federaţia Internaţională de Lupte, n. red.), antrenori foarte bine pregătiţi, cu rezultate, care să împărtăşească din experienţa lor tehnicienilor noştri. Din păcate, această reformă în rândul antrenorilor trebuia făcută de foarte multă vreme, noi trebuie să recunoaştem că am pierdut startul. Dar asta este o chestiune generală, este valabilă la toate disciplinele din România", a mai explicat Pîrcălabu.

Oficialul FRL susţine că angajarea antrenorilor străini nu reprezintă unica soluţie pentru rezolvarea problemei tehnicienilor din sportul românesc. El este de părere că aceşti străini ar putea fi aduşi, dar ar trebui plătiţi dintr-un fond special al Agenţiei Naţionale pentru Sport.

"Antrenorii străini nu ştiu dacă reprezintă unica soluţie. Pentru că, da, îl aduci pe antrenorul străin, dar cu ce îl plăteşti? Eu cred că pentru asta ar trebui făcut un fond la Agenţia Naţională pentru Sport... adică să fie alocaţi nişte bani anume pentru a aduce aceşti specialişti la fiecare federaţie. La noi la lupte, am putea atrage din Ucraina, având în vedere ce se întâmplă în această ţară, un număr important de antrenori şi chiar fără sume mari de bani. Dar cine să suporte chiar şi aceste mici cheltuieli? Pentru că federaţiile abia au bani să îşi ţină în cantonamente loturile de seniori în perspectiva Jocurilor Olimpice. Deci noi nu avem bani de pregătire pentru copii şi juniori, darămite să mai plăteşti şi antrenori străini din bugetul federaţiei. Nu există aşa ceva", a menţionat el.

"Ceea ce a făcut doamna Lipă la canotaj, am făcut şi noi. La Centrul de copii şi juniori de la Târgu Mureş, pe lângă antrenorul din Republica Moldova am pus câţiva antrenori români care au învăţat meserie. Iar ei acum au un bagaj de cunoştinţe mult mai mare, iar asta se vede cu ochiul liber în munca lor. Pentru că azi munca de antrenor este cu totul diferită. Când aud 'pe vremea mea'... păi pe vremea ta împingeai vagoane, cu tot respectul, dar azi sportul este ştiinţă, programul de pregătire a avansat extraordinar, nu mai merge ca acum 40 de ani. Sigur că ne mândrim cu legendele din luptele româneşti, dar nu mai merge ca atunci. Din păcate, acum lupte în România, mă refer la nivel de tehnicieni, fac aşa cum trebuie doar cei care o fac din pasiune. Dar procentul lor este foarte, foarte mic, maximum 10%. Iar procentul ăsta cred că se aplică la toate sporturile din România. Noi am tot adus la loturile de seniori câte unul-doi antrenori străini, pe care i-am plătit din surse extra-bugetare sau cu sprijinul COSR, dar la nivelul cel mai de sus. Am avut un rus, acum avem un ucrainean, de asemenea un român repatriat din Franţa. Dar părerea mea e că problema este mai jos. De asta spun că ar trebui alocată o sumă de la ANS special pentru a aduce cât mai mulţi antrenori străini, eventual puşi la centrele zonale. Pentru că de la străini putem învăţa, iar în câţiva ani lucrurile se vor schimba", a mai spus Răzvan Pîrcălabu.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES derulează un proiect (#Antrenordetop) care are ca obiectiv să aducă în atenţia publicului problemele cu care se confruntă sportul românesc la nivelul activităţii tehnicienilor.
AGERPRES (A, AS-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Adrian Dădârlat)