Mai mulţi preşedinţi ai unor federaţii sportive din România au declarat, pentru AGERPRES, că sunt nemulţumiţi de sumele propuse de Ministerul Sportului pentru a fi alocate în 2023 în condiţiile în care este an preolimpic şi sportivii trebuie să participe la numeroase competiţii internaţionale de calificare.

Conform legislaţiei actuale, federaţiile sportive transmit la sfârşit de an cererile de finanţare, după o estimare proprie a cheltuielilor pe care urmează să le aibă în anul următor, iar ulterior Ministerul Sportului le analizează şi stabileşte cât acordă fiecărei asociaţii naţionale. În ultimii ani însă sumele alocate federaţiilor sportive de la bugetul de stat au fost cu mult mai mici decât cele pe care le-au solicitat.

"Eu vă spun sincer, mie nu îmi ajung banii până la începutul lunii aprilie. Nu ştiu cum ne vom descurca pentru că avem competiţii la care trebuie să participăm", a declarat unul dintre preşedinţi, nedorind să îi fie menţionat numele.

"Nu ştiu care este motivul, dar sumele sunt mai mici, deşi sunt rezultate mult mai bune anul trecut în tot sportul românesc. Am auzit cazuri de scăderi drastice la unele federaţii. Cum să faci rezultate fără bani? Dar ceri să obţină medalii", a afirmat un alt şef de federaţie sub protecţia anonimatului.

Reprezentanţii federaţiilor s-au arătat nemulţumiţi şi de faptul că la anumite sporturi bugetele au scăzut astfel încât au ajuns să fie la nivelul celor alocate cluburilor departamentale, care aparţin de alte ministere.

"La sporturile de echipă am înţeles că majoritatea au bugete mai mici. Dar nu înţeleg cum de sumele alocate către cluburile departamentale ajung la acelaşi nivel cu cele ale unei federaţii. Deci o întreagă federaţie trebuie să se susţină financiar un an de zile cu aceiaşi bani pe care îi are un club", a spus un preşedinte.

Un alt oficial a explicat că nu a primit nici măcar 40% din cererea de finanţare trimisă Ministerului Sportului la finalul anului trecut: "Am înţeles că bugetul Ministerului Sportului e mai mare anul acesta, dar cu toate astea sumele sunt mai mici. La noi nu e diferenţă aşa de mare, dar ca să vă faceţi o idee, am primit mai puţin de 40% din cât am cerut în cererea de finanţare adresată Ministerului. Şi în condiţiile astea ce să facem? Ne descurcăm cum putem. Adică tăiem din banii pentru juniori, pentru că dacă tai din banii pentru seniori, nu îi trimiţi la pregătire sau la competiţii atunci nu o să ai nici rezultate. Iar anul viitor, fără rezultate, vei avea o finanţare şi mai mică decât anul ăsta, pentru că principalul criteriu impus de minister este performanţa. Şi apoi ne întrebăm de ce nu mai vin juniori din spate".

Conform unor alte surse, există şi federaţii ale căror bugete au crescut, comparativ cu anii trecuţi, mulţumită rezultatelor bune înregistrate în 2022. La altele, chiar dacă sumele au crescut faţă de anul precedent, sumele sunt infime, iar nemulţumirea persistă.

"Da, noi am primit un pic mai mult, dar pot să spun că situaţia financiară nu va fi una mai bună. Din contră, mă aştept să fie mai rea. Asta pentru că începând cu anul acesta avem mai multe loturi naţionale, iar diferenţa primită pentru 2023 nu are cum să acopere cheltuielile pe care le previzionăm", a explicat un oficial al unei federaţii.

Federaţiile sportive naţionale au fost informate fiecare în parte de sumele pe care le vor primi, însă Ministerul Sportului nu a publicat pe site-ul său oficial până la această oră finanţările. La 27 ianuarie, Ministerul Sportului a anunţat că 67 din cele 68 de federaţii sportive naţionale care au depus cerere vor primi finanţare pe anul 2023, singura excepţie fiind Federaţia Română de Hochei pe Gheaţă (FRHG), care nu îndeplineşte condiţiile şi a fost declarată neeligibilă.

Conform bugetului adoptat pentru 2023, Ministerul Sportului are anul acesta un buget de 581,5 milioane de lei, cu 60 de milioane în plus faţă de faţă de execuţia preliminară din 2022.
AGERPRES (AS-autor: Adrian Ţone, Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Adrian Dădârlat)