Preşedinta Federaţiei Române de Atletism, Anişoara Cuşmir-Stanciu, a declarat pentru AGERPRES că 2022 poate fi considerat un an bun, pentru că atât la seniori, cât şi la juniori rezultatele au început să crească, ceea ce dă speranţe pentru viitor.

''A fost un an foarte aglomerat din punct de vedere al competiţiilor, atât la nivel de juniori, cât şi la nivel de seniori. La nivel de seniori, de exemplu, faptul că 2021 a fost un an în care nu s-au putut ţine competiţiile, ele au fost aduse în 2022 şi cumva pregătirea a trebuit să fie dirijată astfel încât să poţi face faţă la cele două Campionate Mondiale pe care le-am avut în sală şi aer liber şi un Campionat European în aer liber. Sigur că şi din punct de vedere financiar au fost situaţii care ne-au surprins, dar, mă rog, într-un final, ne-am descurcat. Iar la nivel de juniori cele mai importante competiţii au fost Campionatul European Under-18 şi Festivalul Olimpic al Tineretului European. Aş putea spune că, per ansamblu, a fost un an bun din punctul nostru de vedere şi spun acest lucru pentru că atât la nivel de juniori, cât şi la nivel de seniori rezultatele au început să crească, ceea ce ne dă speranţă pentru viitor'', a spus Anişoara Cuşmir, campioană olimpică în proba de săritura în lungime la JO 1984 de la Los Angeles.

Cea mai bună performanţă a atletismului românesc din 2022 a fost medalia de aur cucerită de Bianca Florentina Ghelber în proba de aruncare a ciocanului, la Campionatele Europene de la Munchen, după ce la Mondialele de la Eugene (Oregon/SUA) a fost a şasea.

''La seniori avem gura de oxigen Bianca Ghelber, medaliată cu aur la Campionatul European, o medalie pe care o aşteptam de foarte mult timp. Bianca deja confirmase la Campionatul Mondial, care a avut loc înaintea Europenelor, cu o poziţie foarte bună. Deci medalia nu pot să spun că ne-a surprins. Sigur, noi ne gândeam, aşa cumva, doar la medalie. Faptul că a fost aur cu atât mai bine. De asemenea, rezultatele bune la Campionatul Mondial in aer liber, unde am avut doi finalişti, Bianca la ciocan şi Alin Firfirică la disc (locul şapte - n. red.). Alin a confirmat de asemenea şi la Campionatul European, cu un loc şapte în finală. Aici am mai avut-o şi pe Andreea Taloş la triplusalt (locul opt la Europene - nr. red.), şi-mi face plăcere să spun că şi săriturile au revenit un pic în atenţie, au început să scoată cumva capul la marile competiţii. Deci la nivel de seniori aş putea spune că a fost un an chiar bun'', a precizat fosta deţinătoare a recordului mondial la lungime.

Atletul român Mihai Damian Motorca a reuşit cea mai bună performanţă la juniori, cu medalia de bronz cucerită la Campionatele Europene de Under-18 de la Ierusalim (Israel), în proba de aruncare a discului, la care se adaugă medalia de aur la FOTE din Slovacia ( Banska Bystrica).

''La nivel de juniori, de asemenea, la Campionatul European U18 am avut o medalie prin Mihai Motorca, un copil foarte bun, un copil care creşte de la an la an şi în care ne punem speranţe. De asemenea, la acelaşi campionat am mai avut încă trei finaliste. Este vorba despre Alexandra Hudea, Vanessa Oriaku şi Valentina Necoară, iar locurile 5 în astfel de competiţii fiind considerate de noi ca rezultate foarte bune. De asemenea, o comportare meritorie am avut la Festivalul Olimpic al Tineretului European, unde atleţii noştri Ştefania Uţă, Alin Pavloschi, Cristian Popescu au obţinut medalii. Mai putem aminti aici pe Lucian Ştefan, de asemenea un atlet foarte bun. Repet, suntem mulţumiţi, dar cu un optimist realist, pentru că juniori sigur avem foarte buni. Noi de-a lungul timpului am avut juniori foarte buni. Din păcate există acest fapt. Trecerea de la nivelul juniorilor la cel de tineret şi apoi la seniori sunt etape dificile în care se poate întâmpla să pierdem din aceşti sportivi. Avem credinţa şi speranţa însă că nu se va întâmpla acest lucru şi că vom putea defila, cu ghilimelele de rigoare, cu ei în continuare. Toţi aceşti copii ale căror nume le-am amintit sunt prinşi în programe de pregătire ale Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, beneficiază de condiţiile necesare. Depinde însă foarte mult de cursul vieţii per ansamblu. Noi suntem cumva oglinda societăţii în care trăim fără doar şi poate. Şi atunci, toate aceste schimbări, faptul că a fost pandemie, faptul că acum avem războiul la graniţă, din multe alte motive se pot întâmpla lucruri mai puţin plăcute'', a adăugat fosta campioană olimpică.

Deşi s-a confruntat cu probleme din cauza bugetului, ca aproape orice altă federaţie, Anişoara Cuşmir a opinat că s-a făcut tot posibilul pentru respectarea calendarului competiţional: ''În cazul fiecărei federaţii, nu cred că este o federaţie care să nu fie întâmpinat probleme în acest an, a fost un an dificil din punct de vedere financiar. Pentru că până la urmă partea financiară contează foarte tare. N-am avut bugetul pe care ne aşteptam să-l avem la început de an, dar am încercat să facem tot posibilul astfel încât să ne putem desfăşura activitatea, în sensul de a participa la toate competiţiile internaţionale şi de a putea de asemenea să ne desfăşurăm calendarul intern pe care l-am avut propus''.

În 2023, obiectivele principale sunt participarea la Europenele de seniori indoor de la Istanbul, la Mondialele în aer liber de seniori de la Budapesta, Europenele de juniori Under-20 de la Ierusalim şi FOTE de la Maribor (Slovenia), dar şi realizarea baremurilor de participare la JO 2024 de la Paris.

''Anul viitor avem la seniori Campionat European de sală, unde avem planificat un loc patru şi încă două locuri în finala mare. Aceleaşi obiective sunt şi pentru Campionatul Mondial de seniori, iar la juniori avem Campionatul European de U20 şi FOTE, unde de asemenea avem un număr de sportivi deja prinşi în lotul bursierilor olimpici. Sigur că 2023 va fi un an intermediar din punct de vedere atât al pregătirii, cât şi al competiţiilor, cu ţintă pentru competiţia cea mai valoroasă şi mai importantă, Jocurile Olimpice. Avem aici un lot de 10 sportivi în clipa de faţă, lotul olimpic, care acoperă aproape toate grupele de probe. Avem şi semifond, şi sărituri, şi aruncări. În momentul de faţă sigur că accentul cade pe aruncări din punct de vedere a ceea ce ne dorim de la Jocurile Olimpice şi asta prin prisma rezultatelor obţinute până acest an. Dar, nu exclud posibilitatea ca şi săriturile să facă o figură frumoasă şi semifondul de asemenea. Pentru Olimpiadă este adevărat, avem ca obiectiv o medalie, indiferent de culoare, medalie să fie, n-am mai avut medalie la Jocurile Olimpice de foarte mult timp şi de asemenea două calificări în finale'', a precizat Anişoara Cuşmir-Stanciu.

Baremurile pentru JO 2024 la atletism vor fi date publicităţii în prima parte a anului 2023, iar atleţii vor avea cam un an şi jumătate la dispoziţie pentru a le realiza.

''Baremurile pentru Jocurile Olimpice sunt deosebit de ridicate şi faptul că îl reuşeşti şi eşti prezent acolo este o realizare, este un lucru deosebit. Atletismul este un sport cu foarte multe probe, peste 40, iar ţările care participă de obicei la Campionate Mondiale sau Jocuri Olimpice se apropie de 200. Deci este un sport greu din punctul ăsta de vedere, iar, repet, baremurile sunt sunt deosebit de ridicate. Sigur că dacă nu realizăm baremurile mai există posibilitatea de a ne califica în funcţie de performanţa obţinută în ranking-ul pe care îl avem la dispoziţie şi depinde şi de probă'', a spus preşedinta FRA.

În privinţa celor mai buni atleţi din 2022, preşedinta FRA a pus-o pe primul loc pe Bianca Ghelber, campioana europeană de la aruncarea ciocanului: ''Anul acesta cea mai bună sportivă a noastră este de departe Bianca Ghelber, campioana europeană la fete, şi la băieţi, Alin Firfirică. Cel mai bun atlet la categoria tineret este Mihai Dringo, în proba de 400 metri realizând record naţional în acest an, la juniori este Mihai Motorca, care a obţinut medalie de bronz la Campionatul European U18 şi cele două alergătoare de la alergare montană, campioana mondială Denisa Dragomir şi Mădălina Florea. Rezultatele sunt bune, dar să ne păstrăm doza de modestie în continuare, pentru că marile performanţe se realizează cu modestie şi în general sportivii de mare performanţă sunt nişte oameni modeşti''.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Anişoara Cuşmir îl votează fără nicio rezervă pe înotătorul David Popovici, dublu campion mondial de seniori, ca sportivul anului din România: ''Cel mai bun sportiv al României, de departe, din punctul meu de vedere, este David Popovici. Înotul se şi aseamănă foarte mult cu atletismul, în sensul că are foarte multe probe şi ca număr de participanţi. Deci, da, David Popovici. Sigur, asta nu diminuează cu nimic performanţele obţinute de canotaj, nici vorbă de aşa ceva. Dar personal sunt cu David Popovici''.

Sportiva română Bianca Florentina Ghelber a ocupat locul 6 în finala probei de aruncare a ciocanului, desfăşurată la Campionatele Mondiale de atletism de la Eugene (Oregon/SUA). Alin Alexandru Firfirică s-a clasat pe locul 7 în finala probei de aruncare a discului.

Atleţii români au reuşit o singură clasare singură clasare în primele zece locuri la Campionatele Mondiale indoor de la Belgrad, desfăşurate în martie. Performera a fost Claudia Bobocea, care a ocupat locul 9 în proba de 1.500 m.

Bianca Florentina Ghelber a cucerit medalia de aur în proba de aruncare a ciocanului, la Campionatele Europene de la Munchen. Alin Alexandru Firfirică a ocupat locul 7 în finala probei de aruncare a discului, Claudia Prisecaru s-a clasat pe locul 6 în proba de 3.000 m obstacole, iar Elena Andreea Taloş a fost a opta la săritura în lungime.

Denisa Dragomir a cucerit două titluri mondiale, la CM de Skyrunning şi la Mondialele de alergare montană din Thailanda, iar Mădălina Florea a devenit vicecampioană europeană la alergare montană şi a obţinut două locuri patru la Campionatele Mondiale de alergare montană, la Uphill şi Up&Down.

Mihai Sorin Dringo s-a clasat al cincilea în proba de 400 m la Campionatele Europene Under-23, a câştigat aurul la Campionatele Balcanice de seniori, stabilind şi un nou record naţional de seniori.

Ramona Elena Verman a ocupat locul 12, ultimul, în finala probei de săritură în lungime, în august, la Campionatele Mondiale de atletism Under-20 de la Cali (Columbia), cel mai bun rezultat al delegaţiei României.

Atletul român Mihai Damian Motorca a cucerit medalia de bronz la Campionatele Europene de Under-18 de la Ierusalim (Israel), în proba de aruncare a discului. Atletele române Alexandra Hudea (3.000 m), Valentina Necoară (săritură cu prăjina) şi Vanessa Oriaku (aruncarea suliţei) s-au clasat pe locul cinci în finale.

La FOTE 2022, atletismul s-a remarcat prin Mihai Motorca (aur la disc), Ştefania Alexandra Uţă (argint la 400 m garduri), Cristian Popescu (argint la lungime), Lucian Ştefan (argint la 3.000 m ), Alin Şavlovschi (bronz la 2000 m obstacole), Ana Maria Vişan (bronz la disc), Maria Denisa Capotă (bronz la 400 m).

Cel mai bun rezultat al delegaţiei României la Campionatele Europene de cros, desfăşurate în decembrie la Torino, a fost locul 11 ocupat în proba de ştafetă mixtă 4x1.500 m de Marian Nicolae Coman (CSU Arad/CSM Craiova), Mădălin Laviniu Chiş (CS Crişul Oradea/CSM Craiova), Adelina Elena Panaet ( CSM Constanţa) şi Cristina Bălan (CS Athletics Timişoara/CSM Craiova).

În februarie, România a ocupat primul loc în clasamentul pe medalii la Campionatele Balcanice pentru juniori U20 de la Belgrad, cu 5 medalii de aur, 5 de argint şi 3 de bronz.

România a ocupat locul al doilea în clasamentul pe medalii la cea de-a 27-a ediţie a Campionatelor Balcanice pentru seniori în sală, desfăşurată în martie, la Istanbul, cu 3 medalii de aur, 3 de argint şi 7 de bronz.

Atleţii români au cucerit şapte medalii la Campionatele Balcanice de marş de la Atena, desfăşurate în aprilie, două de aur, două de argint şi trei de bronz.

În mai, România a câştigat 8 medalii, 3 de aur, 2 de argint şi 3 de bronz, la cea de-a XIV-a ediţie a Campionatelor Balcanice de alergare montană, desfăşurată la Câmpulung Moldovenesc.

Atleţii români au cucerit 18 medalii, 2 de aur, 6 de argint şi 10 de bronz, în iunie, la Campionatele Balcanice de cadeţi (Under-18) de la Bar (Muntenegru).

România a încheiat cu un bilanţ de 19 medalii la Campionatele Balcanice de atletism pentru seniori desfăşurate în iunie pe Stadionul ''Nicolae Mărăşescu'' din Craiova, 8 de aur, 5 de argint şi 6 de bronz.

În martie, Alexandru Novac a cucerit medalia de aur în proba de aruncare a suliţei în Cupa Europei de aruncări, la Leiria (Portugalia).

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Tot în martie, Alexandru Corneschi a câştigat proba de semimaraton de la Atena, cu timpul de 1 h 07 min 26 sec, un nou record al cursei. În octombrie, Alexandru Corneschi şi Adela Bălţoi au câştigat ediţia din acest an a Maratonului Bucureşti, eveniment care a reunit 15.000 de alergători.

Alina Rotaru-Kottmann a obţinut două victorii în concursuri internaţionale în iunie, la săritura în lungime, la Filothei (Grecia), respectiv Inneringen Hettingen (Germania). Rareş Toader s-a impus în proba de aruncare a greutăţii în cadrul reuniunii internaţionale de la Praga, în aceeaşi lună. Tot în iunie, Claudia Bobocea a câştigat proba de 1.500 m din cadrul concursului Folksam Grand Prix, de la Sollentuna (Suedia).

Şi atletele naturalizate au înregistrate o serie de rezultate notabile, Delvine Meringor (CSA Steaua) a câştigat în martie maratonul de la Los Angeles, cu un nou record al cursei, 2 h 25 min 03 sec. Joan Chelimo a ieşit învingătoare în aprilie în maratonul de la Seul, cu un nou record naţional al României. În octombrie, Chelimo (CS Dinamo) a încheiat pe cinci în prestigiosul maraton de la Londra.

Stella Jepkosgei Rutto (CS Dinamo) a fost a patra în semimaratonul de la Lisabona în octombrie, după ce în iulie câştigase două curse de 5.000 m, la Carquefou (Franţa) şi Oslo.
AGERPRES/(A, AS/autor: Teodor Ciobanu, editor: Mihai Ţenea, editor online: Adrian Dadârlat)