Preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, Alexandru Hălăucă, a declarat, pentru AGERPRES, că anul 2022 a fost marcat de "campania de destabilizare a hocheiului românesc", amintind cele peste o sută de plângeri în justiţie şi la forurile internaţionale, dar şi de "presiunile şi actele de hărţuire fără precedent la care este supusă" FRHG de către Ministerul Sportului.

"Putem spune că anul a fost marcat de campania de destabilizare a hocheiului românesc. Şi mă refer la cele peste o sută de reclamaţii, plângeri la Curtea de Apel Târgu Mureş, Bucureşti, Braşov, plângeri la Tribunalul Bucureşti, la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), şi, bineînţeles, la IIHF. În acelaşi timp trebuie amintită lipsa dialogului instituţional dintre Ministerul Sportului şi Federaţia Română de Hochei pe Gheaţă. În ciuda dificultăţilor, FRHG a depus eforturi constante în vederea asigurării unui climat de linişte şi echilibru în cadrul activităţii hocheistice, a descurajat orice conflicte şi a menţinut o poziţie echilibrată de susţinere a acestui sport, fără implicări politice, fără a face publice presiunile şi actele de hărţuire fără precedent la care este supusă. Din păcate, lipsa reacţiei factorilor decizionali a determinat conducerea FRHG să denunţe unilateral contractul privind finanţarea programelor sportive de utilitate publică şi încetarea acestui contract începând cu data de 14 noiembrie 2022", a afirmat Hălăucă.

Oficialul FRHG consideră că începerea construcţiei patinoarului Berceni Arena a fost cel mai important moment al anului, din punct de vedere al infrastructurii, alături de perspectiva continuării lucrărilor la Patinoarul "Mihai Flamaropol", sistate în urmă cu câţiva ani din cauza unor probleme juridice.

"Cel mai important moment al anului l-a constituit începerea construcţiei patinoarului Berceni Arena în luna septembrie. Proiectul este o iniţiativă a federaţiei şi se realizează ca urmare a deciziei primarului Sectorului 4, domnul Daniel Băluţă, care, împreună cu Consiliul Local Sector 4, au dat credit proiectului nostru. De asemenea, se întrevede şi o rezolvare în ceea ce priveşte patinoarul Flamaropol, existând speranţa pentru reluarea lucrărilor în perioada următoare, cu suportul Primăriei Capitalei şi al primarului general Nicuşor Dan", a declarat preşedintele FRHG.

Alexandru Hălăucă a precizat că în 2022 activitatea sportivă a fost marcată şi de pandemia de Covid 19, amintind totodată incidentul de la CM de seniori din Slovenia, unde, la finalul meciului cu Ungaria, jucătorii români de etnie maghiară au cântat imnul Ţinutului Secuiesc alături de galeria echipei adverse.

"Activitatea sportivă a fost marcată atât de măsurile împotriva pandemiei de Covid 19, atât pe plan intern, cât şi internaţional, dar şi de măsurile luate de Consiliul Federaţiei Internaţionale de Hochei pe Gheaţă privind participarea în competiţii a echipelor de cluburi şi a reprezentativelor naţionale din Rusia şi Belarus, ca urmare a războiului din Ucraina. De Campionatul Mondial de seniori se leagă cel mai urât incident al unui lot reprezentativ al României. Pe 8 mai 2022, la finalul meciului dintre România şi Ungaria, jucătorii de etnie maghiară din naţionala României au cântat aşa-zisul imn al Ţinutului Secuiesc. Pentru acest Campionat Mondial, federaţia planificase în 2022 trei etape de pregătire, din care nu s-au putut efectua decât cele două din luna aprilie, din Slovacia şi de la Braşov. Etapa de pregătire din februarie, din Ucraina, a fost anulată de către federaţia din Ucraina din motive de siguranţă. Pe plan intern, federaţia a reuşit, cu toate restricţiile anti-Covid, să încheie în aprilie, sezonul competiţional 2021-2022 la campionate naţionale de seniori şi senioare şi la juniori I (U18), şi juniori II (U16) şi a organizat în luna septembrie finala Cupei României, ediţia 2021-2022", a afirmat oficialul FRHG.

"La nivel naţional, am continuat programul 'Învaţă să joci hochei' destinat copiilor, program lansat în 2014. FRHG susţine financiar şi cu echipament echipele de copii la categoriile de vârstă U8, U10, U12 şi U14. Din păcate, acest program a fost puternic afectat de restricţiile impuse pentru combaterea pandemiei, dar sperăm să-l revigorăm în noul sezon competiţional. Impactul pandemiei a fost unul destul de puternic, în sensul că numărul competiţiilor a scăzut în mod semnificativ, copiii participând mai mult la antrenamente de pregătire şi de dezvoltare a abilităţilor. Restricţiile au fost ridicate începând cu 10 martie 2022, dar din septembrie, lună în care ar fi trebuit să reluăm activitatea, FRHG a fost practic blocată de către Ministerul Sportului", a completat Alexandru Hălăucă.

Referitor la obiectivele pentru 2023, Hălăucă a afirmat că şi-ar dori ca activitatea sportivă să reintre în normal şi la nivelul copiilor, iar echipa naţională de seniori să se menţină în aceeaşi grupă valorică.

"Pentru 2023 ne dorim ca activitatea hocheistică să intre într-o atmosferă de normalitate, de respect şi fairplay, prin care să putem derula proiectele de dezvoltare la nivelul copiilor şi al loturilor naţionale, proiecte prevăzute în planul strategic al FRHG. Obiectivul echipelor naţionale de seniori, tineret U20 şi juniori U18 care vor participa la Campionatele Mondiale IIHF este de a se menţine în grupele valorice în care vor evolua. Pentru echipa naţională de senioare, obiectivul este de a se califica într-o grupă valorică superioară. Suntem încrezători că în decembrie 2023 vom organiza meciuri pe patinoarul Berceni Arena din Bucureşti. De remarcat este şi faptul că la Congresul din mai 2022 din Finlanda, cu 73% din voturi, România a primit dreptul de a organiza Campionatul Mondial de senioare. Pentru organizarea Campionatului Mondial de senioare au mai aplicat Estonia şi Lituania. Deci, în aprilie 2023, pe Patinoarul Olimpic din Braşov se va desfăşura un Campionat Mondial", a mai spus preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă.

La Campionatul Mondial de seniori, Divizia I, Grupa A, care a avut loc la Ljubljana, Slovenia, în perioada 3-8 mai, echipa României a ocupat locul 5. Fără vreo victorie înregistrată, reprezentativa României a retrogradat din punct de vedere sportiv, dar Congresul Anual al IIHF a aprobat propunerea Consiliului IIHF privind grupele pentru următorul sezon competiţional 2022-2023, revenindu-se la formatul cu 6 echipe.

În ceea ce priveşte Campionatul Mondial de senioare, organizat în Bulgaria, România s-a retras din competiţie. Conform cerinţelor IIHF, participarea impunea obligativitatea vaccinării anti-Covid tuturor jucătoarelor, iar echipa României nu a putut asigura această condiţie.

Preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, Alexandru Hălăucă, a câştigat, la 15 septembrie, un nou mandat la conducerea instituţiei, fiind votat, în cadrul Adunării Generale de Alegeri, de 9 dintre cele 13 cluburi cu drept de vot. Contracandidatul său, preşedintele clubului Steaua Rangers, Valentin Dragomir, a primit 4 voturi.

Ulterior, Ministerul Sportului a luat decizia de suspendare a efectelor Hotărârii adoptate în Adunarea Generală Ordinară de Alegeri a Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, în urma unor controale, această hotărâre fiind considerată de FRHG o "imixtiune" în treburile interne, deoarece există deja pe rolul instanţelor de judecată o contestaţie depusă de mai multe cluburi.

Federaţia Română de Hochei pe Gheaţă (FRHG) a anunţat, la 15 noiembrie, că a denunţat unilateral contractul cu Ministerul Sportului, renunţând astfel la finanţarea din fonduri publice.

Selecţionata Under-20 a României a retrogradat din Grupa A a Diviziei a II-a a Campionatului Mondial (al patrulea eşalon valoric), după ce a pierdut toate cele cinci meciuri susţinute săptămâna aceasta la Kaunas (Lituania).

Naţionala Under-18 s-a clasat pe locul cinci din şase echipe în Grupa A a Diviziei a II-a a Campionatului Mondial, la Tallinn (Estonia), menţinându-se în al patrulea eşalon valoric.

Sport Club Miercurea Ciuc a reuşit să câştige în sezonul trecut, atât titlul naţional, cât şi competiţia regională Erste Liga. Echipa ciucană a cucerit şi Cupa României, după 5-0 în finala cu CSA Steaua.
AGERPRES (AS-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Adrian Dãdârlat)