Ministrul Sportului, Eduard Novak, a declarat, miercuri, în conferinţa de presă în care a prezentat Strategia Naţională pentru Sport, că prin aplicarea acesteia în următorii 10 ani România va avea o creştere a sportivilor legitimaţi de la 250.000 la 2 milioane.

"Noi avem 250.000 de sportivi legitimaţi, în timp ce Suedia are cred 4 milioane. Cu această reformă a descentralizării şi axare a finanţării pe performanţă şi pe număr de legitimaţi vrem să sprijinim cât mai mult sportul privat. Deci eu cred că putem să ajungem la 2 milioane, acesta ar fi un target la finalul celor 10 ani. Dar asta depinde mult de ieşirea din această structură de stat", a spus el.

De asemenea, ministrul a explicat că Strategia Naţională pentru Sport prevede construirea a numeroase baze sportive pentru cele 19 sporturi prioritare. Mai exact câte o bază sportivă în fiecare din cele 42 de reşedinţe de judeţ pentru fiecare din cele 19 sporturi prioritare. Novak a recunoscut însă că obiectivul este unul greu de atins, dar speră ca măcar cele 19 discipline să aibă baze sportive în jumătate din reşedinţele de judeţ la finalul celor 10 ani.

"Conceptul final al Strategiei este ca în fiecare reşedinţă de judeţ să existe o bază sportivă pentru sporturile prioritare. Cu siguranţă, pentru 10 ani este extrem de mult (n.r. - de construit), dar dacă reuşim să construim în 10 ani jumătate din aceste baze sportive este foarte bine. Dacă, de exemplu, vorbim de tenis de masă, putem în 10 ani să facem zece săli dedicate, vorbind realistic. Noi acum o să ne apucăm să bugetăm şi să venim cu nişte date concrete în aceste 30 de zile. Iar la finalul dezbaterii publice vom avea şi date concrete cât ne asumăm să construim în 10 ani. Nu avem un buget pentru strategie nici estimativ. Acum începem să lucrăm pe buget, să discutăm cu federaţiile, ele să ne prezinte proiectele lor pe 10 ani şi apoi să avem un buget real pe această perioadă", a menţionat Novak.

Întrebat dacă 19 sporturi prioritare nu sunt prea multe, ţinând cont că alte ţări prioritizează între 6 şi 8 discipline, ministrul a răspuns: "Depinde, fiecare ţară are viziunea sa. România e o ţară mare, cu multe posibilităţi, cu multe sporturi. Şi putem să ducem 19 discipline. Sporturile prioritare sunt împărţite în trei categorii, prima sporturile olimpice de tradiţie, a doua categorie sporturi olimpice care nu au încă rezultate, dar care pot ajunge în prima categorie şi ultima sporturi de masă neolimpice".

Sporturile individuale prioritare de interes naţional, conform Strategiei Naţionale pentru Sport 2022-2032, vor fi canotaj, judo, tenis de masă, lupte, nataţie şi pentatlon modern, scrimă, ciclism, box, kaiac-canoe, atletism, gimnastică, iar cele de echipă: fotbal, baschet, handbal, rugby, volei, polo, hochei pe gheaţă şi oină.

Eduard Novak susţine că Strategia Naţională pentru Sport are 70 de obiective strategice în sportul în şcoală, sportul de masă şi sportul de performanţă.

"Strategia Naţională pentru Sport a trecut ieri de Comitetul interministerial, acolo unde au fost prezenţi şi premierul şi vicepremierul. A fost o discuţie foarte constructivă şi cel mai important e că nu s-a vorbit de buget. S-a vorbit despre concept şi viziune, iar după ce viziunea a fost înţeleasă am început să discutăm că acest lucru trebuie pus într-un buget complet şi asumat politic. Au fost nişte semnale foarte, foarte puternice că într-adevăr obiectivele noastre vor fi sprijinite. Şi cred că cel mai important obiectiv este ca sportul să devină prioritate naţională. Trebuie să recunoaştem toţi că ceea ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani nu este în regulă şi, în acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi că noi suntem mult mai valoroşi şi avem un potenţial mult mai mare în sport. Consider că această Strategie Naţională pentru Sport trebuie să reflecte viziunea sportului românesc în următorii 10 ani, să fie un concept asumat politic în primul rând şi securizat... adică indiferent cine va conduce sportul în următorii ani, cine vor fi preşedinţi de federaţii, sau cine va fi ministru... securizarea din punct de vedere al creşterii, al stabilităţii şi al finanţării va fi garantată. Este un document foarte puternic, un document care are tot ce trebuie. Am identificat 70 de obiective strategice care vor ţinti cele trei ţeluri majore ale documentului şi aici vorbim despre sportul în şcoală, sportul de masă şi sportul de performanţă. Deci noi vrem să atingem cu această strategie tot ceea ce înseamnă sport în România. Au fost consultate mai multe federaţii, şi olimpice, şi neolimpice, şi COSR... Cea mai serioasă federaţie din punct de vedere al suportului Strategiei este cea de gimnastică. Ea ne-a prezentat deja o strategie pe 10 ani", a afirmat el.

De asemenea, ministrul susţine transformarea cluburilor de stat în cluburi private.

"România este printre ultimele ţări aflate într-un sistem de cluburi de stat, probabil doar Bulgaria mai este. Vorbim de sute de cluburi ale Ministerului Educaţiei, ale Sportului, ale celorlalte ministere, cum e Steaua, Dinamo şi aşa mai departe, toate sunt ale statului. Toate aceste bugete ale acestor cluburi merg pe salarii, pe administrarea bazelor sportive. România cheltuie, şi să nu ne şocheze, cel mai mult pe cap de sportiv din bugetul de stat. De ce? Pentru că bugetul sportului nu e doar bugetul Ministerului Sportului, noi suntem un fragment doar din tot ce înseamnă sportul românesc. Ministerul Educaţiei, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Transporturilor, COSR... toţi folosim bugetul statului pentru sport de performanţă sau sport de iniţiere. Şi dacă stăm şi calculăm câţi sportivi avem ne vom da seama câţi bani cheltuim pe un sportiv. Suma ajunge undeva la 1.000 de euro per sportiv, faţă de 3 euro în Germania... Deci bani de la bugetul de stat. Iar aceşti bani, 1.000 de euro, nu ajung la sportiv decât 20%, ei se cheltuie pe administrarea bazelor sportive. Şi din păcate avem foarte puţini sportivi legitimaţi. Deci trebuie pus pe alte paliere sportul. În 10-15 ani trebuie să ajungem ca aceste cluburi să fie private. Tot aşa, ne-am gândit că trebuie schimbat sistemul de finanţare a sportului, o soluţie este sistemul din Ungaria. Trebuie schimbată legea fiscalităţii, iar un procent din ce plătesc companiile mari să intre într-un cont special pentru sport. Iar entităţile din sporturile prioritare să poată accesa aceste sume şi atunci ar influenţa pozitiv evoluţia lor".

Eduard Novak este convins că prin aplicarea direcţiilor trasate în Strategia Naţională sportul românesc poate obţine uşor 20-30 de medalii olimpice în 10-15 ani.

"Sportul de performanţă prezintă o scădere semnificativă în ultimii 30 de ani. De la 24 de medalii olimpice în 2000 la 4 în 2020, deci avem o scădere de 84%. În 2000 am câştigat 24 de medalii la 8 sporturi, iar în 2020 4 medalii la 2 sporturi. Aceasta este realitatea azi, iar până nu o acceptăm nu putem avem un proiect bun. Prioritizarea sporturilor olimpice de tradiţie reprezintă unul dintre cele 70 de obiective strategice identificate de noi. Asta nu înseamnă doar că o federaţie prioritară va primi cu 50.000 de euro mai mult ca alta. Nu, această idee de a prioritiza sporturile o să afecteze în cascadă toţi actorii care se învârt în jurul dezvoltării sportului, atât la nivel guvernamental, la nivel de finanţări, la nivel de programe, la nivel de consilii locale şi aşa mai departe. Vom vrea proiecte speciale pentru sporturile prioritare pentru a folosi cât mai mult resursele noastre pentru a sprijini aceste discipline şi să putem să avem rezultate din ce în ce mai bune. Dau un exemplu cu gimnastica... când spunem gimnastică ne gândim toţi la Deva. Dar nu la Deva se nasc gimnastele, acolo e un centru de pregătire unde s-a creat o tradiţie. Să ne gândim cum ar fi ca într-o strategie de infrastructură pe 10-20 de ani să construim săli de gimnastică în toate cele 42 de reşedinţe de judeţ. Ăsta e conceptul, sporturi prioritare şi construirea infrastructurii pentru ele în toată ţara. Să ne gândim cum ar fi România dacă ar avea 42 de patinoare... adică fiecare reşedinţă de judeţ să aibă patinoar, pistă de atletism, sală de judo sau sală de box. Asta se poate construi în 10-20 de ani. Dar pe lângă asta trebuie să avem şi activitatea care să iniţieze copii în sport. Dacă există infrastructură, există şi activitate, copiii, credeţi-mă, că vin. Paradigma că nu mai vin la sport copiii e falsă. Şi garantat dacă putem să facem acest proiect cu infrastructură, activitate, securizarea federaţiilor şi construit 10-15 ani România e capabilă să câştige la Jocurile Olimpice 20-30 de medalii, uşor", a precizat Novak.

Ministrul speră ca Strategia Naţională pentru Sport să fie adoptată de Guvern până la 1 ianuarie 2023.

"Strategia urmează să fie pusă în dezbatere pentru 30 de zile, după care vom face un proiect de Hotărâre de Guvern care va fi aprobat de Guvern şi ulterior publicat în Monitorul Oficial. Cu siguranţă se va întâmpla până la 1 ianuarie. Suntem în timp. De fapt, strategia este gata din aprilie, ieri a trecut prin Comitetul interministerial... conform memorandumului de ieri începe numărătoarea. Puteam să trecem acolo şi 2023, dar nu e nicio problemă tehnică (n.r. - durata anunţată a Strategia Naţională pentru Sport este de 10 ani, între 2022 şi 2032). După cele 30 de zile de dezbatere vine Hotărârea de Guvern", a mai spus Eduard Novak.

AGERPRES (A, AS-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Irina Giurgiu)