Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu, a declarat, joi, că sportul ţine aprinsă flacăra speranţei în timpul războiului, iar după încheierea acestuia îi va ajuta pe oameni să revină la normalitate.

În cadrul conferinţei organizată de COSR împreună cu Ministerul Afacerilor Externe având ca temă "Impactul războiului din Ucraina asupra sportului", Covaliu a subliniat importanţa solidarităţii în aceste momente.

Trăim toţi vremuri foarte dificile, iar dacă este ceva ce poate să unească oamenii în această perioadă atunci acela este spiritul olimpic. A început acest război nedrept, iar noi, în România, suntem foarte aproape. Sunt momente în care trebuie să venim în sprijinul celor care au nevoie de ajutor. Iar sportul a demonstrat că este cel mai bun ambasador, este limbajul comun în întreaga lume. Sportul doboară aceste ziduri pe care le ridică anumite naţiuni şi construieşte aceste poduri pe care prietenia şi respectul să treacă. Sportul ţine flacăra speranţei aprinsă. Şi chiar şi după încheierea războiului, sportul îi va ajuta pe oameni să revină la o viaţă normală", a spus el.

Preşedintele a explicat că la nivel global peste 3.000 de sportivi ucraineni au fost sprijiniţi de Comitetul Internaţional Olimpic.
"Prin solidaritate am reuşit să venim în sprijinul celor care şi-au căutat refugiul în România. Am ţinut tot timpul legătura cu ministrul Sportului din Ucraina, Vadim Gutţait, un fost scrimer, coleg de-al meu şi am reuşit să venim în sprijinul sportivilor din această ţară, deschizând porţile bazei olimpice de la Izvorani. S-au pregătit acolo sportivi de la sambo, atletism, baschet, kaiac-canoe şi aşa mai departe. De altfel, prin proiectele pe care le-a desfăşurat, Comitetului Internaţional Olimpic a sprijinit peste 3.000 de sportivi din Ucraina, acest suport ridicându-se până azi la 7,5 milioane de dolari. De asemenea, Comitetele Olimpice Europene au alocat o sumă de 500.000 de euro pentru pregătirea sportivilor ucraineni care s-au antrenat în toată Europa" a afirmat Covaliu.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

"Noi încă suntem în contact cu ministerul şi Comitetul Olimpic Ucrainean pentru a ajuta. Nu am un număr exact al sportivilor ucraineni care sunt azi în România, pentru că ei au stat aici, apoi au fost la competiţii. Oricum, peste 200, nu am o cifră exactă pentru că noi am ajutat punctual în funcţie de cererile primite prin Comitetul Olimpic Ucrainean şi Ministerul Sportului din Ucraina", a adăugat Mihai Covaliu.

Prezent la eveniment, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Igor Prokopciuk, a declarat că de la începutul războiului costurile distrugerilor din infrastructura sportivă se ridică la 1,26 miliarde de dolari.

"Pentru poporul ucrainean solidaritatea nu este o noţiune generală, ci are un înţeles foarte practic. Războiul continuă, iar el are un impact profund asupra diferitelor aspecte ale vieţii în Ucraina. Iar sportul nu este o excepţie. Războiul a afectat sportul şi sportivii din Ucraina în multe aspecte. Mulţi sportivi şi antrenori s-au înscris ca voluntari pentru a lupta pentru apărarea ţării. Cel puţin 3.000 de sportivi sunt azi în forţele de apărare. Din păcate, unii dintre ei au fost ucişi în război, unii au fost capturaţi. De asemenea, sportivii din Ucraina s-au confruntat cu lipsa facilităţilor de pregătire. Mulţi nu s-au mai putut antrena în Ucraina şi au fost nevoiţi să se pregătească în alte ţări. Multe terenuri, săli, stadioane şi baze sportive din Ucraina au fost distruse de tancurile ruseşti. Infrastructura sportivă a ţării a avut mult de suferit. Distrugerile cauzate infrastructurii sportive din Ucraina au fost estimate la 1,26 miliarde de dolari. Vreau să mulţumesc în mod special gazdelor noastre din România pentru suportul şi sprijinul arătat sportivilor ucraineni încă din primele zile ale acestui război. Pentru că mulţi sportivi au putut în acest fel să-şi continue pregătirea pe teritoriul României", a precizat Prokopciuk.

Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe, Andrei Novac, a afirmat că "sportul poate genera un sistem de valori care să conducă spre o evoluţie pozitivă a societăţilor contemporane".

"România este o ţară care s-a opus vehement şi care contestă în termenii cei mai duri posibili agresiunea pe care Rusia a declanşat-o împotriva Ucrainei. Considerăm că sportul poate genera un sistem de valori care să conducă spre o evoluţie pozitivă a societăţilor contemporane, o evoluţie care să poată genera soluţii democratice şi în niciun caz care să ducă la agresiune şi crimă împotriva unei societăţi independente. Războiul nu a afectat doar partea umană, cea care este cea mai importantă, el s-a răsfrânt şi asupra sportului, a blocat competiţiile sportive care suferiseră oricum din cauza pandemiei", a afirmat el.

Subsecretar de stat în Ministerul Sportului, Radu Antohi a declarat că încă de la începutul războiului din Ucraina instituţia şi-a arătat disponibilitatea de a ajuta.

"Toate structurile sportive din România au făcut totul pentru a-i primi pe sportivii ucraineni şi pentru a le oferi condiţii de antrenament corespunzătoare pentru ca ei să îşi poată continua drumul în competiţiile internaţionale. Ministerul Sportului a răspuns de fiecare dată la solicitările ministerului din Ucraina şi am reuşit să punem la dispoziţie locuri de cazare şi tot ce a fost nevoie. Toată lumea a simţit nevoia de a ajuta, de a se implica, pentru că în timpurile grele pe care le traversează Ucraina trebuie să ştie că are prieteni lângă ea. Vom rămâne aici şi ne vom implica în continuare pentru a acorda sprijin sportivilor ucraineni", a precizat Antohi.

Fostul fotbalist Răzvan Raţ, campion al Ucrainei cu Şahtior Doneţk, a declarat în cadrul evenimentului că sportul este o oportunitate de a demonstra că România este alături de Ucraina.

"În astfel de momente este extrem de important să fim solidari. Iar sportul este o mare oportunitate de a demonstra că suntem alături de Ucraina, de ceea ce se întâmplă acolo. Eu sunt pe jumătate ucrainean, am spus-o de mai multe ori, pentru că am fost primit şi m-am adaptat extrem de bine în Ucraina. În plus, soţia mea este ucraineană, copilul meu este născut la Doneţk şi recunosc că nu aveam de gând să mă întorc în România, gândurile mele erau să rămân în Ucraina. Eu consider că la Doneţk este casa mea. Eu spun că nu am fost acasă din 2013. Sună ciudat pentru un român, dar pentru mine Ucraina mi-a dat totul şi aşa simt. Nu am cum să nu mă gândesc la Ucraina, pentru că eu aş fi vrut să mă întorc acasă", a spus fostul fundaş.

"Pentru mine războiul din Ucraina a început în 2014 şi, din păcate, am foarte mulţi prieteni şi cunoştinţe care, din păcate, acum nu mai sunt. Încă de la început am ajutat fotbalişti, prieteni şi cunoştinţe să vină în România. Cred că sunt mai mult de 230 de oameni cu care am avut contact şi pe care i-am ajutat cu cazare şi alte lucruri. Această solidaritate trebuie să existe, iar sportul trebuie să fie acea punte între naţiuni, între oameni", a adăugat el.

Raţ a explicat că situaţia este extrem de gravă în Ucraina şi a precizat că nu vede o soluţie rapidă de rezolvare a conflictului. "Acum situaţia acolo este cum se vede la televizor, dar înmulţită cu un număr mare. Sunt lucruri care nu se văd, vorbim de fake news, de propagandă... e foarte greu să separi lucrurile adevărate de cele neadevărate. Situaţia este extrem de gravă, iar eu nu văd o soluţie, mai ales una extrem de rapidă", a mai afirmat Răzvan Raţ.
AGERPRES (A-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Irina Giurgiu)