Ministrul Tineretului şi Sportului, Eduard Novak, a solicitat cluburilor sportive din subordine analizarea contractelor de muncă ale celor peste 90 de angajaţi cu vârste mai mari de 65 de ani, se arată într-un comunicat al MTS.

"Date fiind multiplele implicaţii juridice ale acestei situaţii, s-a luat decizia clarificării tuturor acestor cazuri, astfel că s-a solicitat directorilor de cluburi realizarea unui material de informare complet, care să cuprindă date privind forma şi condiţiile de încheiere pentru fiecare astfel de contract individual de muncă. Se urmăreşte verificarea regularităţii şi legalităţii încheierii lor, precum şi posibilitatea de a stabili dacă, în cazul nerespectării prevederilor legale în materie, s-au produs ori s-ar fi putut produce eventuale prejudicii. Într-o astfel de situaţie, se va solicita conducerii entităţilor în cauză să procedeze la demararea procedurilor legale pentru recuperarea acestor prejudicii şi pentru evitarea producerii unora similare pe viitor", precizează sursa citată.

Ca urmare a misiunii de audit de sistem desfăşurate în lunile ianuarie-septembrie ale acestui an de Biroul Audit Public Intern din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului la nivelul cluburilor sportive departamentale, au fost constatate o serie de deficienţe la nivelul elementelor componente (subsistemelor) examinate.

În urma verificării dosarelor de personal ale angajaţilor acestor cluburi, s-au ridicat o serie de semne de întrebare pe fondul numărului mare de angajaţi cu vârste înaintate, unii dintre aceştia cumulând pensia cu salariul. În acest context, dincolo de faptul că dinamica forţei de muncă la acest nivel este extrem de redusă, au fost identificate şi probleme cu privire la condiţiile de încheiere a contractelor individuale de muncă pentru unii dintre aceşti angajaţi.

"Am fost surprins să constat că aproape 100 de angajaţi ai cluburilor subordonate sunt persoane cu vârste peste 65 de ani. Am tot respectul pentru experienţă şi maturitate, iar foarte mulţi dintre aceşti angajaţi sunt profesionişti care au probat şi probează încă faptul că pot performa în domeniile în care activează. Din cele peste 90 de persoane aflate în această categorie de vârstă, 60 sunt antrenori, restul fac parte din personalul administrativ. Foarte puţini antrenori tineri au reuşit să-şi găsească loc în sistemul nostru, din păcate. Sportul este un domeniu în continuă mişcare şi expansiune, un mediu al descoperirilor permanente şi al inovaţiei, deci mi se pare absolut vitală capacitatea de a fi permanent la curent cu noile tendinţe, de a motiva şi atrage copiii şi tinerii către sport, de a organiza şi conduce programe de antrenament moderne. Avem nevoie de experienţă, respectăm performanţa şi maturitatea profesională, dar trebuie să fim siguri că avem în sistem oamenii cei mai potriviţi şi bine pregătiţi şi că ei sunt angajaţi în condiţii de deplină legalitate", a declarat Eduard Novak, ministrul Tineretului şi Sportului.

Scopul principal al auditului a fost acela de a oferi o asigurare rezonabilă privind funcţionarea activităţii destinate sportului de performanţă la nivelul structurii de specialitate din MTS şi al cluburilor departamentale. În cadrul acestei misiuni, activitatea auditabilă a fost analizată în ansamblul său, prin examinarea tuturor elementelor componente (subsistemelor), şi anume: modul de organizare a activităţii la nivelul fiecărui club, cu respectarea legislaţiei şi a normativelor sportive aplicabile, economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării resurselor (materiale, umane, financiare), modul de analiză şi finanţare a activităţii sportive la nivelul ordonatorului superior de credite - MTS, performanţele sportive obţinute în perioada auditată.

"Toate informaţiile colectate şi concluziile raportului final vor fi utilizate inclusiv pentru documentarea Strategiei Naţionale pentru Sport, proiect prioritar la nivelul Ministerului Tineretului şi Sportului. Strategia va integra atât rezultatele analizelor de la nivelul structurilor subordonate, cât şi pe cele ale consultărilor cu federaţiile sportive naţionale, COSR, ministerele implicate în elaborare, reprezentanţii autorităţilor locale, investitorii în sport etc., precum şi modele de bune practici din alte state europene. Obiectivele prioritare ale Strategiei Naţionale pentru Sport sunt revenirea României în elita mondială a sportului de performanţă, cu clasarea în top 10 la ediţia din 2032 a Jocurilor Olimpice şi Paralimpice de Vară, dezvoltarea sportului şcolar, prin facilitarea practicării zilnice a activităţilor sportive în cadrul şcolii de către toţi elevii, şi dezvoltarea sportului de masă, cu creşterea procentului populaţiei care practică sportul în mod constant de la 5 la 30 % în 2032", se mai arată în comunicatul MTS. AGERPRES (AS-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Irina Giurgiu)