Alegerile pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi membru în Consiliul Director din cadrul Federaţiei Române de Baschet (FRB) au fost amânate încă odată după ce Ministerul Tineretului şi Sportului a făcut apel la o decizie a Tribunalului Bucureşti de înscriere în Registrul asociaţiilor, federaţiilor şi fundaţiilor a mai multor cluburi.

Secretarul general al FRB, Adrian Voinescu, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că federaţia a obţinut înregistrarea la Tribunalul Bucureşti a tuturor celor 251 de cluburi, însă MTS susţine că doar 92 dintre acestea au drept de vot. În consecinţă s-a decis amânarea alegerilor până la soluţionarea dosarului aflat acum la Curtea de Apel.

"În 2021 trebuiau să fie alegeri... şi vor fi alegeri la FRB în 2021. Noi am declanşat acest proces de alegeri la un moment dat, am avut însă o problemă legată de structurile afiliate, de numărul celor au drept de vot la aceste alegeri. Ca să fim în legalitate, noi ne-am dus în instanţă şi Tribunalul Bucureşti a înregistrat în luna aprilie 2021 cele 251 de cluburi care există azi în baschetul românesc, afiliate şi cu participare în competiţii organizate de federaţie. În acel moment MTS şi încă un club interesat au decis să facă apel şi a trebuit să sistăm alegerile, pentru că decizia respectivă era executorie, dar nu definitivă. Aşa că am închis tot sistemul electoral şi am decis să aşteptăm o decizie a Curţii de Apel, pentru că dosarul acolo este acum. Deci aşteptăm ca lucrurile să se lămurească din punct de vedere legislativ", a afirmat Voinescu.

Acesta a precizat că MTS a făcut apel la înregistrarea celor 251 de cluburi de către instanţă pentru că anterior FRB ar fi trebuit să obţină un aviz de la minister.

"Având 251 de structuri, din care doar 92 cu drept de vot, am hotărât să aşteptăm... pentru că nu cred că baschetul românesc poate fi reprezentat doar de aceste 92 de cluburi. Aşa că e logic să aşteptăm să fim într-o situaţie total legală pentru a avea alegeri. Vor avea loc alegeri anul ăsta pentru că am făcut solicitare de urgentare la Curtea de Apel. Sperăm să avem un termen cât mai curând, adică în septembrie şi să se judece într-un singur termen tocmai pentru a nu lungi acest război. Eu cred că în luna octombrie vom avea alegeri în linişte. MTS nu ne spune să organizăm alegeri cu 92 de membri afiliaţi, ci să respectăm statutul federaţiei şi legile în vigoare. Ceea ce noi exact asta facem. Noi ne dorim să vină 251 de cluburi la alegeri, e normal, pentru că acestea sunt afiliate şi inclusiv instanţa spune asta. Totul a plecat de la o omisiune a FRB, adică nu a înregistrat în Registrul Federaţiilor şi Fundaţiilor structurile afiliate în 2018, 2019 şi 2020. Dar acest proces l-am realizat în 2021 tocmai pentru a avea toate lucrurile la zi. MTS a depus apel la această decizie a Tribunalului Bucureşti pentru că nu am fi obţinut avizul de la ei", a explicat secretarul general.

Voinescu susţine că e posibil ca MTS să forţeze în cele din urmă federaţia să organizeze alegeri doar cu 92 de cluburi, dar procesul electoral va fi foarte uşor de contestat iar în final activitatea FRB va fi complet blocată.

"Am trimis o cerere de conciliere cu MTS, dar nu am primit răspuns. În ultimele două luni m-am întâlnit de două ori cu ministrul Novak în particular şi am văzut la dânsul o deschidere pentru a rezolva această situaţie. Dar degeaba am o discuţie cu ministrul dacă răspunsurile oficiale al MTS sunt total diferite. Eu nu pot să încalc statutul federaţiei sau legea doar de dragul de a face alegeri. E o situaţie nedorită acest conflict cu MTS. După această ultimă măsură o să încerc să găsesc o cale de comunicare pentru a rezolva situaţia. E foarte posibil ca în ultima instanţă MTS să ne forţeze să facem alegeri cu structurile din 2017 (n.r. - 92). Statutar şi legal poţi să o faci şi pe asta, dar este extrem de contestabilă. Pentru că facem cu 92 şi unul dintre celelalte contestă... dă în judecată federaţia şi blochează activitatea federaţiei. Pentru că poate contesta întregul proces electoral, nu doar preşedintele sau vicepreşedintele. Şi în acel moment chiar se închide Federaţia Română de Baschet", a afirmat el.

"Este absolut normal ca MTS să controleze din punct de vedere financiar federaţiile atât timp cât există un contract de finanţare între cele două. Din punct de vedere al legalităţii, există instanţele. Deci toate federaţiile se duc în instanţă şi obţin o decizie aşa cum am făcut şi noi. Iar toată această luptă nu face decât rău sportului şi baschetului în special", a adăugat Adrian Voinescu.

Acesta conduce Federaţia Română de Baschet după demisia preşedintelui Horia Păun până la organizarea alegerilor. "Demisia preşedintelui Horia Păun are şi nu are legătură cu ceea ce se întâmplă... A fost o presiune constantă asupra preşedintelui ca şi a secretarului general în ultimele luni. Dânsul a spus că nu mai vrea să candideze. Iar zilele trecute a spus că se opreşte, aşa că am rămas eu să conduc federaţia până la următoarele alegeri. E o poziţie interimară pentru că baschetul trebuie să meargă înainte", a precizat Voinescu.

Joi va avea loc o Adunare Generală Ordinară a FRB la care vor avea drept de vot doar 92 de structuri sportive.

"Mâine are loc o Adunare Generală Ordinară, cu prezenţa structurilor înscrise în Registrul Federaţiilor şi Fundaţiilor în 2017. Iar faţă de ce aveam ca număr de cluburi în 2017 şi acum este o diferenţă imensă... adică 68 de cluburi nici nu mai există, sunt dezafiliate. Există însă alte 35 de cluburi care nu vor putea vota mâine, deşi sunt afiliate şi înscrise la tribunal, dar pentru care aşteptăm decizia de la apel. Aşa că mâine, real vor fi 92 de cluburi cu drept de vor. Adunarea trebuie să o facem pentru că trebuie făcută descărcarea de gestiune, e o chestiune tehnică anuală", a precizat Adrian Voinescu.

Alegerile la preşedinţia Federaţiei Române de Baschet au fost programate iniţial pentru luna aprilie, apoi amânate pentru luna mai şi ulterior iunie. Dacă la debutul procesului electoral existau şase candidaţi la funcţia de preşedinte, în acest moment mai sunt doar 4 persoane: Carmen Tocală, Ştefan Săndulache, Virgil Stănescu şi Adrian Voinescu. AGERPRES (A-autor: Marius Ţone, editor: Adrian Drăguţ, editor online: Andreea Lăzăroiu)