Ediţia 2021 a Turului României se va desfăşura în perioada 31 august - 5 septembrie pe un traseu nou, care evidenţiază monumentele istorice ale României, startul urmând să fie dat la Timişoara, informează, miercuri, site-ul oficial al Federaţiei Române de Ciclism.

Ajunsă la cea de-a 54-a ediţie, competiţia din acest an îşi propune să alinieze la start aproximativ 120 de ciclişti care se vor lupta pentru tricoul galben. Plutonul va avea de parcurs un traseu de peste 800 km, trecând pe lângă câteva dintre cele mai impresionante monumente istorice ale ţării, precum Cetatea Devei, Cetatea Sarmizegetusa Regia, Castelul Corvinilor, Cetatea Făgăraşului, Castelul Bran, Cetatea dacică de la Căpâlna, dar şi câteva dintre cele mai renumite biserici fortificate din Transilvania.

Turul României va debuta şi în acest an cu o cursă-prolog în Timişoara, pe data de 31 august, aceasta fiind urmată de 5 etape:

Etapa 1 (1 septembrie): Timişoara - Lugoj Caransebeş - Haţeg - Hunedoara - Deva;
Etapa 2 (2 septembrie): Deva - Orăştie - Sebeş - Poiana Sibiului - Gura Râului - Păltiniş;
Etapa 3 (3 septembrie): Sibiu - Agnita - Făgăraş - Poiana Mărului - Zărneşti - Bran - Braşov;
Etapa 4 (4 septembrie): Braşov- Cheia - Ploieşti - Bucureşti;
Etapa 5 (5 septembrie): circuit în Bucureşti.

Potrivit organizatorilor, configuraţia traseului din acest an reprezintă o premieră pentru Turul României, cea mai aşteptată etapă fiind cea din 2 septembrie, aceasta fiind desemnată şi Etapa Regină, cel mai dificil traseu prin prisma căţărărilor spre Păltiniş.

În cadrul competiţiei, vor fi acordate o serie de tricouri distincte: tricoul galben (liderul clasamentului general), tricoul alb (cel mai bun U23), tricoul roşu (cel mai bun sprinter), tricoul verde (King of the Mountain) şi tricoul albastru (cel mai bun român).

În ceea ce priveşte echipele participante, Federaţia Română de Ciclism estimează un număr de circa 20 de echipe prezente la Turul României, printre cele care şi-au exprimat deja interesul numărându-se Bardiani CSF Faizane (Italia), Delko (Franţa, echipă din care face parte şi Eduard Grosu, campionul Turului României 2020), Felbermayr - Simplon Wels (Austria) şi Wildlife Generation Pro Cycling (SUA, echipă din care face parte şi ciclistul român Serghei Ţvetcov).

Vicepreşedintele Federaţiei Române de Ciclism, Cătălin Sprînceană, a declarat că Turul României reprezintă o bună carte de vizită a României.

"Mica Buclă este deja mai mult decât un eveniment sportiv şi îşi propune ca de la an la an să pună mult mai mult în valoare obiectivele turistice şi peisajele unice ale ţării, dar şi tradiţiile şi frumuseţea oamenilor locului. Turul României reprezintă o bună carte de vizită pentru ţara noastră şi este emblema sportului cu pedale din România. Traversăm o perioadă fastă din punct de vedere al performanţei prin victoriile lui Serghei Ţvetcov în 2018 şi Edi Grosu în 2020. Sperăm ca tot mai mulţi tineri ciclişti să vadă această competiţie ca pe o rampă de lansare în lumea mare", a spus Sprînceană.

Asemenea altor competiţii cicliste europene care îşi continuă tradiţia precum Turul Italiei sau Turul Franţei, şi Turul României va fi organizat anul acesta respectând un set de reguli stricte privind măsurile sanitare redactat în concordanţă cu reglementările Uniunii Cicliste Internaţionale, Guvernului României şi Ministerului Sănătăţii.

Turul României este organizat de Federaţia Română de Ciclism, alături de Ministerul Tineretului şi Sportului şi Auchan Retail România, în calitate de partener principal.

Ediţia 2020 a Turului României a fost câştigată de rutierul Eduard Grosu, membru al echipei naţionale, victoria sa marcând cea de-a 28-a competiţie câştigată de către un român.

Turul României sau "Mica Buclă" este cea mai importantă competiţie ciclistă din România. Prima ediţie a Turului, câştigată de echipa Bulgariei, a avut loc în 1934, pe o distanţă de 1026 de kilometri, având 7 etape. Originile Turului datează însă de la începutul secolului trecut. În august 1910, inspirată de Turul Franţei, publicaţia "Revista Automobila" a organizat Circuitul Munteniei, la care au participat 18 concurenţi, pe ruta Bucureşti - Sinaia - Târgovişte - Butimanu - Bucureşti. Odată cu venirea Primului Război Mondial, competiţia s-a oprit. În 1934, ziarul "Sportul Zilnic" a organizat prima ediţie a Turului României, ţara noastră devenind a şasea din lume cu propriul tur naţional. Din 1950 până în 1974, Turul României a fost organizat cu regularitate, urmat de o perioadă de pauză până în 1983. Din 1984, a fost reluată organizarea Turului. Mircea Romaşcanu şi Constantin Dumitrescu, două legende ale ciclismului românesc, au câştigat fiecare de trei ori Turului României, fiind cel mai mare număr de victorii individuale.
AGERPRES (AS-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Anda Badea)