Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne a respins, marţi, apelul formulat de FCSB împotriva deciziilor Comitetului Executiv al Federaţiei Române de Fotbal privind obligativitatea grupărilor din Liga I de a înfiinţa o echipe de fotbal feminin şi cea prin care se permite cluburilor de drept public să se transforme în cluburi de drept privat, informează site-ul oficial al FRF.

"Tribunalul Arbitral al Sportului a respins astăzi, 21 iulie 2020, contestaţia formulată de FCSB împotriva deciziilor Comitetului Executiv al Federaţiei Române de Fotbal privind obligativitatea cluburilor de Liga 1 de a-şi înscrie o echipă de fotbal feminin U15 şi cea prin care se permite cluburilor de drept public să se transforme în cluburi de drept privat. Federaţia Română de Fotbal a fost reprezentată la TAS de o echipă formată din Adrian Stângaciu, managerul departamentului juridic al FRF, şi avocatul Paul Ciucur", se arată pe site-ul citat.

Pe 3 iulie 2019, Comitetul Executiv al FRF a aprobat măsurile de dezvoltare a fotbalului feminin prin intermediul cluburilor cu echipe participante în Liga I.

Astfel, începând cu sezonul 2020-2021, toate echipele care vor activa în campionatul Ligii I trebuie să îndeplinească cerinţa de a înregistra minimum 20 de jucătoare care să evolueze în Campionatul Naţional Under 15 feminin. De asemenea, reforma va continua şi în următoarele sezoane, astfel:

- începând cu sezonul 2021-2022, cluburile din Liga I trebuie să înscrie o echipă de fotbal feminin în campionatul de senioare (Liga 1, Liga 2, Liga 3) şi trebuie să aibă în continuare minim 20 de jucătoare înscrise în Campionatul Naţional U15. În ambele situaţii se aplică varianta protocolului de colaborare: echipa de fotbal feminin preia denumirea clubului de Liga I masculin în competiţiile în care evoluează.

- începând cu sezonul 2022-2023, cluburile din Liga I trebuie să înregistreze minimum 20 de jucătoare care să joace în Campionatul Naţional U15, să înregistreze minimum 15 jucătoare U13 şi să înscrie o echipă în Campionatul Naţional de Senioare. Pentru toate cele trei situaţii se aplică, de asemenea, varianta protocolului de colaborare, caz în care echipa de fotbal feminin preia denumirea clubului de Liga 1 masculin atât la nivel de senioare, precum şi la junioare.

Echipa de senioare va evolua în Liga a III-a în cazul în care nu există un protocol de colaborare semnat. Dacă acesta există, atunci echipa de senioare va juca la nivelul ligii în care activează clubul de fotbal feminin.

Prin decizia luată în iulie 2019, Federaţia Română de Fotbal doreşte continuarea dezvoltării fotbalului feminin prin reforme care să ofere fetelor din România şansa de a practica acest sport într-un cadru care să crească nivelul competiţiilor şi să aducă beneficii pe termen lung echipelor naţionale.

În prezent, în fotbalul românesc sunt 2.510 jucătoare legitimate, senioare şi junioare, care activează în cele 6 competiţii de fotbal feminin. Numărul total al practicantelor de fotbal este de peste 65.000, spre deosebire de anul 2015, când erau doar aproximativ 1.100 de fete.

Tot pe 3 iulie 2019, Comitetul Executiv al FRF a decis că un club de drept public se poate transforma într-un club de drept privat cu cel puţin un sezon competiţional anterior obţinerii dreptului de promovare în Liga I.
AGERPRES (AS-editor: Marius Ţone, editor online: Adrian Dădârlat)