Ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că intenţionează să stabilească printr-o modificare legislativă ca fiecare federaţie sportivă să efectueze un anumit număr de controale antidoping pe parcursul unui an.

"În ceea ce priveşte legislaţia, din analiza cifrelor am putut trage o concluzie, aceea că numărul acestor controale antidoping în ţară nu este suficient şi ne-ar bucura ca pe lângă efortul statului să existe iniţiativă şi din partea cluburilor şi a federaţiilor. Noi trebuie să ne aliniem normelor internaţionale, care ne impun un număr minim de probe pentru activitatea sportivă în România. Prin urmare, vom cere opinia federaţiilor, a COSR-ului, ca să stabilim un număr minim de controale, pe care ei la rândul lor să le susţină, raportat bineînţeles la efortul statului. Din păcate, în această ţară există ligi şi campionate care refuză să facă aceste controale antidoping. Dacă nu mergem noi să le testăm sportivii, din partea lor nu există niciun fel de iniţiativă", a declarat Stroe la finalul primei şedinţe a comitetului interministerial creat în vederea prevenirii, depistării şi combaterii dopajului.

El a precizat că numărul medicilor specializaţi în medicină sportivă este prea mic: "Astăzi a avut loc prima şedinţă grupului de lucru interministerial în vederea prevenirii, depistării şi combaterii dopajului în sport. Am avut această iniţiativă pentru că din punctul nostru de vedere considerăm că este urgent necesar a interveni în acest domeniu, tocmai pentru a nu risca să transformăm într-un fenomen sau să generalizăm aceste cazuri de dopaj în sportul românesc. Considerăm că aceasta nu este o problemă tehnică, ci este o problemă care ţine de viziune, trebuie acţionat în mod urgent, susţinut şi coordonat. Avem, din păcate, cazuri cu care ne confruntăm în loturile naţionale. Aceste scandaluri de dopaj care reprezintă semnalul de alarmă pentru noi afectează imaginea sportului românesc şi imaginea acestei ţări. Ca să nu mai vorbim de eventuale măsuri pe care le riscăm. Dincolo de aceste scandaluri de retrageri de medalii este extrem de important ceea ce facem în acest domeniu. Din acest grup de lucru fac parte reprezentanţii ANAD, ai Ministerului Sănătăţii şi ai COSR. Mi-ar fi plăcut să fie şi reprezentanţii Ministerului de Interne, dar sunt sigur că vom putea avea o colaborare punctuală pentru că există disponibilitate din partea lor. Din analiza pe care am făcut-o la prima întâlnire reies nişte cifre îngrijorătoare. Dacă noi în această ţară, în 2020, avem impresia că putem face prevenire cu 120 de medici specializaţi în sport în medicină sportivă, ne înşelăm amarnic. Dacă în anul 2020 avem impresia că vom putea vreodată să facem informare, educare, prevenire cu opt medici rezidenţi în acest domeniu, iarăşi ne înşelăm amarnic. În mod clar trebuie să încurajăm medicina sportivă, trebuie să motivăm studenţii din această zonă să profeseze în acest domeniu. Este absolut necesară înfiinţarea de cabinete şi clinici de medicină sportivă pe lângă cluburi sportive, baze de antrenament şi orice fel de entitate sportivă. Am luat în discuţie posibilitatea de a introduce în legislaţie înfiinţarea acestor cabinete medicale".

Referitor la modificările legislative, Stroe a afirmat că doreşte ca substanţele dopante cu grad mare de risc să fie incriminate.

"Există câteva modificări şi de natură legislativă, există în parlament o iniţiativă care vine să ducă substanţele dopante cu grad mare de risc în zona infracţionalităţii. Da, susţinem acest lucru pentru că, din păcate, suntem printre puţinele state care nu au transpus în legislaţia naţională această chestiune. În acest moment, România are consumul în zona contravenţiei", a mai spus ministrul.

Preşedintele Agenţiei Naţionale Anti-Doping, Cristian Balaj, a afirmat că bugetul pentru 2020 al instituţiei este mai mare decât anul trecut, când s-a înregistrat un record în acest sens.

"Felicit această iniţiativă. Nu ascund faptul că am fost şi dezamăgit, pentru că simţeam că trebuie să venim cu lucruri concrete pentru a ajunge să nu mai avem asemenea cazuri, cum s-a întâmplat cel de la Corona Braşov. Nu vă imaginaţi ce am trăit în momentul în care am realizat consecinţele la care vor fi supuse aceste fete, pentru că decizia nu este dată în acest moment de către Comisia de Audiere. Această iniţiativă vine în momentul în care chiar aveam nevoie de sprijin. Agenţia Naţională Anti-Doping a avut anul trecut cel mai mare buget din istorie şi anul acesta a fost depăşit, asta şi pentru că trebuie să avem 3.000 de probe pe care să le trimitem laboratorului, este o condiţie imperativă pentru ca laboratorul să funcţioneze. Singurul gând pe care îl am este de a recredibiliza Agenţia Naţională Anti-Doping. Cei de la WADA ştiu absolut tot ceea ce facem, indiferent că vorbim despre haltere, handbal sau despre prelevări. Avem şi un proiect european POCA şi ne vom îndrepta către educaţie, prevenţie, trebuie să colaborăm cu Ministerul Sănătăţii, pentru că în momentul în care un sportiv intră într-un cabinet medical, este mai mult decât un simplu pacient. Lista interzisă trebuie cunoscută de către toţi medicii din România care activează în acest sistem. De fiecare dată când apare un nou caz de dopaj noi, ANAD, avem partea noastră de vină, că este vorba de 1% sau 99% rămâne de văzut. Trebuie să vedem ce facem pentru a nu avea acel caz şi să nu mai apară astfel de evenimente, acesta este modul nostru de abordare", a declarat Balaj. AGERPRES (A-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Ady Ivaşcu)