Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne (TAS) a acceptat, luni, judecarea litigiului deschis de FCSB împotriva Federaţiei Române de Fotbal privind obligativitatea înfiinţării unor echipe de fotbal feminin de către cluburile din Liga I, conform unor surse AGERPRES apropiate părţilor.

În adresa remisă părţilor, instanţa arbitrală specializată în soluţionarea disputelor din domeniul sportiv menţionează că Federaţia Română de Fotbal, dar şi Liga Profesionistă de Fotbal, parte în proces ca organizatoare a Ligii I, trebuie să trimită o scurtă poziţie de apărare în termen de 20 de zile de la primirea comunicării.

Reclamanţii FCSB şi preşedintele Valeriu Argăseală, care este membru în Comitetul Executiv al FRF, au solicitat TAS anularea deciziei C.Ex. al Federaţiei Române de Fotbal din 3 iulie 2019 prin care cluburile din Liga I sunt obligate să îşi înfiinţeze echipe de fotbal feminin începând cu sezonul 2020-2021 pentru a putea primi licenţa.

În motivarea cererii de chemare în judecată, gruparea patronată de Gigi Becali susţine că prin decizia luată în 3 iulie, Comitetul Executiv a încălcat Statutul FRF deoarece acest organism nu poate aproba măsuri cu un impact financiar major şi care afectează activitatea unui membru afiliat, atribuţie care revine în mod exclusiv Adunării Generale a Federaţiei Române de Fotbal.

De asemenea, se subliniază faptul că FRF obligă societăţile comerciale pe acţiuni care deţin echipe în Liga I la fotbal masculin să desfăşoare, folosind propriile resurse, o activitate ce nu se regăseşte în strategia comercială a acestor societăţi, mai exact participarea la competiţiile de fotbal feminin.

Hotărârea Comitetului Executiv al FRF privind obligativitatea înfiinţării unei echipe de fotbal feminin are un caracter profund discriminatoriu, susţin oficialii clubului FCSB. "Există o discriminare între membrii afiliaţi ai FRF, în sensul că unora (cluburilor participante în Liga I) li se impune o sarcină deosebit de oneroasă (desfăşurarea unor activităţi suplimentare cu impact financiar), în timp ce alţii sunt scutiţi de această obligaţie (cluburile participante în eşaloanele subordonate FRF şi AJF). [...] Măsura adoptată prin decizia contestată are un profund caracter discriminatoriu pe bază de sex, având în vedere că doar cluburilor masculine li se impune să înscrie echipe de fotbal feminin, iar nu şi invers. [...] Fotbalul feminin se află pe picior de egalitate cu cel masculin, în ce priveşte egalitatea de şanse. Popularitatea ridicată a fotbalului masculin se datorează strict preferinţelor publicului larg, fiind normal ca popularitatea să difere în funcţie de sport. Există, la nivel naţional, numeroase sporturi, a căror ramură feminină este mult mai populară decât cea masculină (spre exemplu: tenis, handbal, volei, gimnastică) fără ca acest fapt să impună măsuri obligatorii de aplicat în ramura feminină, pentru dezvoltarea laturii masculine", se arată în cererea de chemare în judecată la TAS.

FCSB susţine că nicio federaţie din Europa nu impune cluburilor de fotbal masculin înscrierea unor echipe feminine în anumite competiţii şi a dat ca exemplu Real Madrid, Borussia Dortmund şi AS Monaco, cluburi de tradiţie care nu au încă un echivalent feminin. "Decizia vine în contradicţie şi cu măsurile pe care UEFA şi FIFA le au în vedere pentru dezvoltarea fotbalului feminin, planuri care nu presupun obligarea cluburilor ce deţin echipe de fotbal masculin la înscrierea unor echipe în competiţiile feminine. Prin adoptarea acestei decizii, Federaţia Română de Fotbal mută propria responsabilitate în sarcina cluburilor din Liga I, lucru profund injust şi nelegal", susţine FCSB în adresa de chemare în judecată.

În plus, potrivit adresei citate, prin decizia adoptată, FRF încalcă inclusiv libertatea privind practicarea sportului. FCSB susţine că practicarea sportului de performanţă este un drept, şi nu o obligaţie şi se face referire la art. 2 alin. (5) din Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 a Educaţiei Fizice şi Sportului: "Practicarea educaţiei fizice şi sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat. Exercitarea acestui drept este liberă şi voluntară şi se realizează independent sau în cadrul structurilor sportive asociative".

Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal a adoptat la 3 iulie, cu un singur vor împotrivă, al preşedintelui FCSB, Valeriu Argăseală, un program de măsuri pentru dezvoltarea fotbalului feminin prin intermediul cluburilor cu echipe participante în campionatul masculin Liga I. Astfel, începând cu sezonul 2020-2021, toate echipele care vor activa în campionatul Ligii I trebuie să îndeplinească cerinţa de a înregistra minimum 20 de jucătoare care să evolueze în Campionatul Naţional U15 feminin. Aceasta este o condiţie obligatorie pentru primirea licenţei de a evolua în Liga I. Echipele au posibilitatea de a semna un protocol de colaborare cu un club de fotbal feminin din Liga 1, Liga 2 sau Liga 3, caz în care echipa va participa în competiţiile de junioare cu numele clubului de Liga I masculin.

De asemenea, începând cu sezonul sezonul 2021-2022, cluburile din Liga I trebuie să înscrie o echipă de fotbal feminin în campionatul de senioare (Liga I, Liga a II-a, Liga III-a) şi să aibă în continuare minimum 20 de jucătoare înscrise în Campionatul Naţional U15. Iar din sezonul 2022-2023, cluburile trebuie să înregistreze minimum 20 de jucătoare care să joace în Campionatul Naţional U15, minimum 15 jucătoare U13 şi să înscrie o echipă în Campionatul Naţional de Senioare. Pentru toate cele trei situaţii se aplică varianta protocolului de colaborare, caz în care echipa de fotbal feminin preia denumirea clubului de Liga I masculin atât la nivel de senioare, precum şi la junioare.
AGERPRES (AS-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Adrian Dădârlat)