Fosta preşedintă a Agenţiei Naţionale Anti-Doping (ANAD), Graziela Vâjială, apare într-un raport al Agenţiei Mondiale Antidoping (AMA/WADA) ca fiind persoana care a ordonat subalternilor să muşamalizeze testele pozitive a cel puţin trei sportivi, halterofilul Gabriel Sîncrăian şi luptătoarele Elena Scărlatescu şi Suzana Şeicariu.

Numele său apare în raportul WADA legat şi de anumite teste făcute în cazul morţii fotbalistului dinamovist Patrick Ekeng, în sensul că Vîjîială ar fi instruit angajaţii laboratorului să folosească o metoda de testare nevalidată, scrie publicaţia de specialitate sportsintegrityinitiative.com, care a intrat în posesia raportului WADA, declarat confidenţial.

Acesta este cel de-al doilea raport WADA, după ce în 2017, în urma unei anchete amănunţite, Agenţia Mondială Antidoping a suspendat Laboratorul de la Bucureşti la 29 noiembrie 2017 pentru falsificarea rezultatelor unor teste antidoping efectuate de sportivi români. Principalii vizaţi de investigaţia WADA au fost directorul Laboratorului, Valentin Pop, şi fosta directoare adjunctă Mirela Zorio, ambii destituiţi din funcţii în 2017.

Pop şi Zorio au fost concediaţi din posturile lor, dar, în ciuda presiunii WADA, cel de-al doilea raport al organizaţiei mondiale a constatat că ANAD a continuat să influenţeze laboratorul până în decembrie 2017, precizează sursa citată.

Raportul a constatat că Vâjială a îndrumat angajaţii laboratorului de la Bucureşti să ascundă un test pozitiv pentru hormonul de creştere uman (HGH) ca pe o verificare internă a calităţii probelor. Unul dintre cei doi angajaţi ai laboratorului de la Bucureşti care au depus mărturie în acest caz la WADA este actualul director Cristina Stan. Cel de-al doilea doctor care a dat declaraţii este Ani Toboc.

Cristina Stan a comunicat organizaţiei mondiale că în noiembrie 2016, după un control al WADA, Graziela Vâjială ar fi cerut distrugerea oricăror probe în cazul halterofilului Gabriel Sîncrăian, care a pierdut medalia de bronz de la Jocurile Olimpice de la Rio, în urma testării pozitive.

Eşantionul în cauză a fost eliminat din Laboratorul din Bucureşti, iar reanalizarea la laboratorul din Austria a fost negativă, nu a fost depistat hormonul de creştere, precizează raportul.

Al doilea raport al WADA precizează că Vâjială ar fi solicitat angajaţilor laboratorului să fie înştiinţată imediat despre existenţa oricăror teste iniţale pozitive şi astfel s-a ajuns la cazurile luptătoarelor Elena Scărlătescu şi Suzana Şeicariu, depistate pozitive cu furosemid, un medicament diuretic. Vâjială i-ar fi ordonat lui Pop să raporteze probele ca fiind negative, chiar dacă furosemidul fusese detectat.

Raportul a constatat, de asemenea, că Valentina Alexandrescu, director în cadrul ANAD, "a închis ochii cel mai bine la conduita necorespunzătoare a preşedintelui Vâjială', fiind considerată complice, şi recomandă să fie concediaţi din posturile pe care le deţineau. După demisia sa, Viorica Dăncilă, premierul României, numit-o pe Vâjială vicepreşedintă al Institutului Naţional de Formare Profesională, cu gradul de secretar de stat.

Din raportul WADA, reiese de asemenea că laboratorul de la Bucureşti nu a comunicat organizaţiei mondiale că nu dispune de nicio metodă de detectare a meldoniumului, substanţă interzisă la începutul anului 2016, în ciuda faptului ca fostul director al laboratorului, Valentin Pop, declarase presei ca a identificat mai multe eşantioane conţinând aceasta substanţă.

Raportul dat publicităţii de sportsintegrityinitiative.com a constatat, de asemenea, că Vâjială a instruit personalul laboratorului de la Bucureşti să utilizeze o metodă de testare nevalidată pentru a analiza un eşantion al fotbalistului camerunez Patrick Ekeng, decedat pe stadionul Dinamo, în timpul unui meci din Liga I. Raportul nu menţionează însă dacă moartea fotbalistului a fost motivul pentru care Cristina Stan a fost instruită să analizeze proba de sânge folosind metoda SAr-PAGE, nevalidată de laborator până la 28 septembrie 2017. Stan a refuzat să efectueze proba, însă Graziela Vâjială ar fi făcut presiuni asupra sa în acest sens, mai menţionează sursa citată.

Raportul a constatat, de asemenea, că Valentina Alexandrescu, director în cadrul ANAD, "a închis ochii cel mai bine la conduita necorespunzătoare a preşedintei Vâjială', fiind considerată complice, şi recomandă să fie concediată din postul pe care îl deţine.

"Concluziile celui de-al doilea raport al WADA în cazul Laboratorului de la Bucureşti confirmă faptul că un fost angajat de stat a direcţionat laboratorul pentru a acoperi teste pozitive. În urma descoperirii acestui fapt, persoana care a condus o astfel de conspiraţie ‘a demisionat' din postul său, pentru a fi promovată de către guvern", mai scrie sursa citată, făcând referire la faptul că Vâjială a fost numită vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual, cu rang de sub-secretar de stat.

Un purtător de cuvânt al WADA a declarat pentru sportsintegrityinitiative.com că organizaţia mondială va face publice rezultatele la finalul procesului aflat încă în derulare.

După demisia Grazielei Vâjială, în funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale Antidoping a fost numit Cristian Balaj, fost arbitru internaţional şi fost consilier în cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului. La scurt timp, la 4 aprilie, Agenţia Mondială Antidoping (AMA/WADA) a ridicat suspendarea acreditării Laboratorului de Control Doping din România, stabilind că Laboratorul a îndeplinit toate criteriile Comitetului Disciplinar pentru reinstaurarea acreditării.

În urma unei anchete amănunţite, Agenţia Mondială Antidoping a suspendat Laboratorul de la Bucureşti la 29 noiembrie 2017 pentru falsificarea rezultatelor unor teste antidoping efectuate de sportivi români. În prezent, Laboratorul de Control Doping este condus de Cristina Stan, aceasta ocupând funcţia de director din luna mai 2018.

Laboratorul de Control Doping de la Bucureşti a fost înfiinţat în 1983 şi a fost pentru mult timp singurul laborator acreditat de Agenţia Mondială Antidoping din Europa de Est. Laboratorul este o instituţie publică cu personalitate juridică, independentă din punct de vedere analitic, financiar, ştiinţific şi operaţional faţă de Agenţia Naţională Anti-Doping (ANAD) şi orice structură sportivă, în subordinea Guvernului şi în coordonarea primului ministru, finanţat din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Graziela Vâjială a fost preşedinta ANAD din octombrie 2005, după ce, anterior, a condus timp de 22 de ani Laboratorul de Control Doping.

A deţinut mai multe funcţii la nivel internaţional, cum ar fi cea de preşedinte al grupului consultativ pe probleme educative din cadrul Grupului de Monitorizare a Convenţiei Anti-Doping a Consiliului Europei, apoi a avut două mandate de raportor privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi al Comitetului Ad-Hoc pentru Agenţia Mondială Anti-Doping (CAHAMA) şi nu mai puţin de trei mandate de vicepreşedinte al Biroului Convenţiei internaţionale împotriva dopajului în sport a UNESCO.

Graziela Vâjială a fost onorată cu mai multe ordine şi distincţii, printre care Medalia Naţională "Serviciul Credincios" (2000) şi Ordinul "Meritul Sportiv" clasa a II-a (2004). A elaborat peste o sută de lucrări ştiinţifice şi a publicat nouă cărţi de specialitate. În calitate de expert, a făcut parte din mai multe entităţi ştiinţifice: expert din partea României la Consiliul Europei, Grupul de Monitorizare al Convenţiei Anti-Doping; expert la Consiliul Europei în cadrul Grupului Ştiinţific; Membru fondator al Consiliului Ştiinţei Sportului din România; Membru în Societatea Română de Farmacologie Terapeutică şi Toxicologie Clinică; Membru în Societatea Europeană de Toxicologie; Membru în Societatea Română de Informatică Medicală; Membru fondator al Federaţiei Române de Inginerie Medicală.
AGERPRES (A, AS-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Alexandru Cojocaru)