Octavian Morariu, membru al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) şi vicepreşedinte al COSR, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES că România se poate gândi la organizarea Jocurilor Olimpice de vară din 2036, precizând că dacă există voinţă o ediţie de iarnă ar putea fi găzduită în zona Braşov chiar mai devreme, în 2030.

Oficialul CIO a subliniat efortul financiar pe care ţara noastră ar trebui să îl facă pentru organizarea ediţiei de vară a Jocurilor Olimpice, însă a precizat că o candidatură ar putea fi pregătită printr-o strategie bine pusă la punct care să se întindă pe următorii 10 ani.

Morariu este optimist în ceea ce priveşte şansele sportivilor români la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2020, anticipând chiar un rezultat mai bun decât la precedenta ediţie de la Rio de Janeiro.

Majorarea de către Guvern a bugetului alocat sportului în 2019 este lăudată de oficialul CIO. Acesta a precizat însă că este foarte important ca bugetul să se menţină la acelaşi nivel şi în următorii ani.

Octavian Morariu susţine în continuare finanţarea federaţiilor prin Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, aşa cum se întâmplă în mai multe ţări din Europa. O altă schimbare care ar putea ajuta sportul românesc este, în opinia lui Morariu, modificarea legislaţiei fiscale astfel încât federaţiile să poată obţine mai uşor venituri proprii în vederea remunerării la un nivel înalt a specialiştilor şi antrenorilor.

AGERPRES: Domnule Morariu, cum se vede sportul românesc din interiorul CIO cu un an înaintea Jocurilor Olimpice de la Tokyo?
Octavian Morariu: Nu e un secret pentru nimeni faptul că sportul românesc e bine văzut în lumea internaţională, în particular de către Comitetul Internaţional Olimpic, atât prin prisma rezultatelor trecute, cât şi prin prisma activităţii curente. Care este una extrem de activă, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român este prezent la foarte multe împrejurări care apar în contextul sportului mondial. Ca să concluzionez, sportul românesc are o imagine foarte bună şi e în continuare apreciat de Comitetul Internaţional Olimpic.

AGERPRES: Cu toate acestea România a obţinut cel mai slab rezultat după cel de-al doilea Război Mondial la Jocurile Olimpice de la Rio, doar 5 medalii. Personal sunteţi optimist că putem obţine mai mult la Tokyo?
Octavian Morariu: Este o întrebare pe care o auzim dintotdeauna, dar niciodată nu poţi face calcule precise în sport. Sunt anumite discipline care au rezultate mai slabe, care sunt sub nivelul la care am fost obişnuiţi, şi mă refer la gimnastică. Pentru că la Atena gimnastica a câştigat de exemplu 10 medalii din cele 19 ale României. Alte sporturi au confirmat, cum e scrima... Deci sunt sporturi care nu mai sunt ce au fost, sunt sporturi care continuă să confirme, dar sunt şi alte sporturi care revin spectaculos... şi mă refer aici la canotaj, care a avut şi el o perioadă dificilă. Nu pot da un pronostic pentru Tokyo pentru că nu mai sunt în prima linie la COSR. Însă eu cred că la Tokyo pentru România va fi mai bine decât la Rio de Janeiro. Avem sporturi care sunt pe un trend bun, canotaj, scrimă, haltere, judo, lupte... Deci sunt 5 sporturi care sunt bune în România. Apoi este şi handbalul feminin, unde fetele noastre deşi au avut rezultate controversate formează o echipă foarte puternică şi dacă prind o formă bună pot câştiga o medalie olimpică. De asemenea, tenisul de câmp a fost bine reprezentat şi la Rio de Janeiro, de unde s-a întors cu argint la dublu. Deci dacă merge şi Simona Halep putem avea speranţe. Nu ştiu dacă Horia Tecău şi Florin Mergea vor reuşi să meargă împreună la Tokyo, eu m-aş bucura, pentru că ar putea ajunge din nou în finală. Deci iată că şi tenisul ne poate aduce nişte medalii. Aşa că să nu fim pesimişti, să fim rezonabili şi să ne aşteptăm la un efort bun al sportivilor noştri.

AGERPRES: Credeţi că am învăţat din greşelile de la Rio de Janeiro?
Octavian Morariu: Tot timpul înveţi din greşeli sau cel puţin aşa ar trebui. Iar eu sunt convins că federaţiile, că noi tot vorbim de COSR, dar sportul îl face fiecare federaţie în parte, au învăţat din neîmplinirile de la Rio. Să nu se creadă că federaţiile sau sportivii nu vor să câştige medalii, mai ales că statul român plăteşte foarte bine medaliile olimpice. Deci statul român se ocupă bine, inclusiv cu rentele viagere, cu indemnizaţiile de merit. În România sportivii de performanţă au un mediu foarte propice, să nu uităm lucrul ăsta. Deci motivaţia financiară există.

AGERPRES: Guvernul aproape că a dublat bugetul pentru sport în acest an preolimpic, pare că încearcă să îngraşe porcul în Ajunul Crăciunului?...
Octavian Morariu: Eu mă bucur de fiecare dată când creşte bugetul pentru sport, nu mă gândesc ce an e, cum e... E foarte bine că Guvernul a dublat bugetul şi sper să îl ţină în continuare la nivelul ăsta. Aşa că ar trebui să ne bucurăm, nu să spunem că îngrăşăm porcul în Ajun...

AGERPRES: Dar o medalie olimpică nu se obţine peste noapte...
Octavian Morariu: Asta ştim toţi, inclusiv cei din Guvern, că o medalie nu se face de pe o zi pe alta. Problema trebuie altfel privită... adică la modul în care înainte cu un an de Jocurile Olimpice ritmul creşte, pregătirea se intensifică. În anul preolimpic există o pregătire specială pentru intrare în formă şi asta în general costă ceva mai mult. Deci pe de o parte e o motivaţie absolut obiectivă, iar pe de altă parte a crescut Guvernul bugetul şi e foarte bine. Să îl păstreze la nivelul ăsta. Depinde mult şi de federaţii, care trebuie să îşi facă programe cum trebuie. Pentru că banii ăştia trebuie cheltuiţi deştept, adică ei să producă rezultate în timp. Important e ca aceste programe să dureze, să fie pe termen mediu şi lung, pentru că tocmai spuneaţi că o medalie nu se face peste noapte. E important să fie sustenabile, iar finanţarea să fie pe termen mediu şi lung. Federaţiile trebuie să caute expertiză, să caute personal de foarte bună calitate care să implementeze aceste programe. Şi poate că Guvernul ar trebui să se uite puţin cum să putem plăti nişte specialişti cu nişte salarii bune ca să îi motivăm să vină şi să rămână în ţară. Deci aici trebuie lucrat cu Guvernul, ca să înlesnească anumite facilităţi pentru sportul de performanţă.

AGERPRES: Dumneavoastră cum vedeţi această împărţire a banilor publici pe federaţii? În ultimii ani au primit mai mult de la buget sporturile care au obţinut rezultate... însă federaţiile care nu au rezultate susţin că nu au cum să progreseze în lipsa banilor...
Octavian Morariu: Nu cunosc foarte bine criteriile acestea pentru că nu mai sunt în prima linie, ca să spun aşa. Dar e clar că peste tot trebuie să fie o recompensare a meritului. Nu ştiu cum sunt finanţate celelalte, asta e o discuţie pe care trebuie să o facă MTS cu fiecare federaţie şi cu COSR. Dar elementul de bonus pentru cei care au rezultate mi se pare absolut normal.

AGERPRES: Aţi spus întotdeauna că sportul la nivel global este de mult timp o afacere, numai la noi nu. Este nevoie de privatizarea sportului în România, pentru că e clar că statul nu se pricepe la afaceri...
Octavian Morariu: E ceea ce spun eu de foarte multă vreme. Poate că privatizarea sportului este un termen puţin exagerat. Până la urmă sportul este privat, pentru că federaţiile sunt asociaţii private. Dar sunt controlate financiar de minister, pentru că e normal ca atunci când finanţezi să ştii ce se întâmplă cu banii ăia. Însă nimic nu împiedică federaţiile să îşi facă societăţi comerciale care să facă afaceri pentru federaţie. E uzanţa peste tot în lume. Federaţiile sau mai bine zis cei care investesc în sport ar trebui să aibă nişte facilităţi fiscale. Asta ca să permită sosirea în sport a unor sume numite venituri proprii care pot finanţa antrenori, ştiinţă, echipamente la un nivel înalt. Acum statul nu poate să facă asta, el e împiedicat de toate procedurile de achiziţii şi aşa mai departe. Însă federaţiile trebuie să aibă nişte venituri proprii prin care să îşi satisfacă nişte nevoi care nu convin sistemului de licitaţii publice. Nu că ar vrea să facă nişte matrapazlâcuri, dar sunt nişte chestiuni legate de preţ, de termene şi aşa mai departe. Şi pe urmă să poată să îşi plătească un personal de calitate. Statul nu poate să plătească să spunem un antrenor de handbal cu 10.000 de euro pe lună, adică nu poate să scrie undeva chestia asta. Şi atunci federaţia trebuie să îşi găsească venituri proprii din altă parte. Deci este nevoie de facilităţile astea fiscale ca să crească veniturile proprii.

AGERPRES: Este nevoie în primul rând de voinţă politică...
Octavian Morariu: În orice modificare de lege este nevoie de voinţă politică, indiferent că e pentru sport sau nu. Noi, COSR, am avut mai multe tentative de a modifica legile. Am mers până acolo încât le-am dat mură-n gură, ca să zic aşa, mă refer la Comisia pentru Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport... Adică le-am dat inclusiv articolele din ce lege, ce paragraf trebuie schimbat... Deci nu ne-am mulţumit să aruncăm pe piaţă nişte idei generice, am mers până la amănunt, cum vedem noi reflectarea acestei politici în legislaţie. Nu s-a întâmplat nimic şi îmi pare rău. Şi asta e probabil una din cauzele pentru care sportul românesc se află în situaţia actuală. Şi se spunea atunci că "Morariu vrea să ia sportul la COSR". E total greşit, deşi în multe ţări aşa se întâmplă. E absolut normal ca COSR să conducă sportul de performanţă. Păi la întrebarea "câte medalii luăm la Tokyo" e foarte greu pentru COSR să răspundă, pentru că nu are hăţurile. Nu COSR pilotează, nu COSR stăpâneşte fenomenul decât într-o măsură foarte mică. Deci mai degrabă de medalii ar trebui întrebate federaţiile şi MTS, pentru că ministerul este finanţatorul principal al federaţiilor. Dar da, eu susţin în continuare că federaţiile ar trebui coordonate de COSR, iar finanţările pentru sportul de performanţă ar trebui să meargă prin COSR. Sigur, asta în asociere cu MTS, adică ministerul să ceară apoi socoteală COSR, adică ce a făcut cu banii şi aşa mai departe. Dar nu poţi să ceri socoteală COSR dacă el nu se ocupă de chestiunile astea.

AGERPRES: Ce ţări sau mai bine zis ce modele credeţi că ar fi de urmat pentru ca şi în România sportul să devină o afacere?
Octavian Morariu: Sunt foarte multe modele în lumea sportului. E modelul american unde sportul se face în universităţi, unde sportivii merg din colegii către sportul de performanţă, au burse în facultăţi pentru a face performanţă. Facultăţile din SUA sunt sponsorizate de oameni cu bani, care pentru sumele respective au facilităţi fiscale. Deci totul e despre facilitate fiscală şi despre trasabilitatea banilor. Când un om dă bani la sport, omul ăla ar trebui să nu mai fie taxat sau suma aia să fie dedusă din baza fiscală şi aşa mai departe. Pentru că oamenii ăia când dau bani, nu îi dau să îi arunce, vor ceva înapoi... vor imagine, vor rezultate. Nicio companie nu dă bani ca să se afle în treabă. Sau ca să nu dea bani la fisc, dă la sport. Nu, ele dau ţintit. Deci ei dacă dau bani, dau cu un rost. Apoi e modelul francez, un model mixt, seamănă un pic cu al nostru, dar comitetul olimpic de acolo are un rol mult mai mare de a pilota federaţiile. Apoi e modelul britanic, unde comitetul olimpic e cel care pilotează 100% federaţiile, la fel şi modelul nordic. Sunt multe modele, dar trebuie adaptate la realităţile noastre. Eu cred că ni s-ar potrivi un model în care COSR să piloteze sportul de performanţă, să finanţeze, să coordoneze şi să răspundă de rezultate. Şi statul să se ocupe de tot ce înseamnă sportul de masă, sportul şcolar. Şi statul să se asigure că acei copii au un parcurs de la şcoală, liceu, la facultate, astfel încât ei să aibă o dublă carieră, sportivă şi profesională.

AGERPRES: Există discuţii legate de eliminarea unor sporturi de la Jocurile Olimpice chiar începând cu Tokyo, mă refer în special la box din cauza corupţiei. Există un risc real de a nu vedea această disciplină la JO 2020?
Octavian Morariu: Sunt încă discuţii, AIBA a fost prevenită asupra anumitor nereguli şi ce trebuie să rezolve înainte de Tokyo. E o procedură în curs, nu e nimic tranşat. Eu sper ca boxul să rămână la Jocurile Olimpice pentru că e un sport tradiţional, dar trebuie să îşi facă ordine în curte.

AGERPRES: Dumneavoastră aţi tras un semnal de alarmă chiar la Rio legat de arbitrajul din box...
Octavian Morariu: Eu am fost atunci la meciul boxerului nostru Mihai Nistor în care a fost eliminat (n.r. - arbitrii l-au avantajat pe iordanianul Hussein Iashaish în optimile de finală ale cat. +91 kg, pentru a-i face culoar francezului Tony Yoka, pugilist care ulterior a câştigat titlul olimpic). Şi aţi văzut acum că şeful arbitrilor care e franco-algerian a fost pus în discuţie... Eu am fost la acel meci şi am discutat atunci cu preşedintele AIBA şi i-am spus direct că nu mi-a plăcut ce am văzut. Şi apoi i-a suspendat pe toţi arbitrii. Din păcate a trebuit şi el să plece. Iar acum preşedintele AIBA nou ales urmează să plece la rândul lui. Deci lucrurile nu sunt clare, nu sunt aşezate.

AGERPRES: Problema corupţiei în box este una evidentă totuşi...
Octavian Morariu: Nu ştiu, nu avem un caz la TAS cu nume şi prenume, dar e o problemă după cum ştie toată lumea. Iar problema asta nu poate să dureze, ea trebuie rezolvată şi trebuie rezolvată înainte de Tokyo. La CIO este o comisie care se ocupă de această situaţie.

AGERPRES: Sunteţi preşedintele comisiei de evaluare a dosarelor oraşelor Stockholm şi Milano care candidează la JO 2026 de iarnă. Cum decurg pregătirile celor două ţări?
Octavian Morariu: Încă nu avem o imagine de ansamblu, deocamdată suntem la stadiul în care mergem la faţa locului pentru a vedea condiţiile şi a înţelege candidaturile, să vedem cum se reflectă candidaturile în agenda 2020. Pentru că agenda aceasta aduce multă flexibilitate şi susţinere pentru oraşele candidate. E o nouă viziune a CIO pentru ca Jocurile să fie accesibile mai multor oraşe. Am fost în Suedia, iar în Italia voi merge zilele următoare. După ce facem vizitele de evaluare se întocmeşte un raport care va deveni public la sfârşitul lunii mai. În 24 iunie are loc sesiunea CIO la Lausanne, acolo unde membrii vor vota.

AGERPRES: Chiar dacă la un alt nivel, şi România se pregăteşte să candideze pentru găzduirea Jocurilor Olimpice pentru Tineret 2024, este o idee prea îndrăzneaţă având în vedere infrastructura pentru sporturile de iarnă?
Octavian Morariu: Nu e o idee deloc îndrăzneaţă, mai ales că suntem în cadrul agendei 2020 a CIO care dă o foarte mare supleţe în organizare. Nu mai e nevoie de aceeaşi unitate de loc, adică să ai toate lucrurile într-un loc şi să construieşti acolo absolut tot. Nu, există o flexibilitate care permite ca lucrurile să se desfăşoare în jurul unui oraş pe o anumită rază. La Braşov am organizat deja FOTE în 2013, cu schiul alpin la Poiana Braşov, cu biatlonul la Cheile Grădiştei, cu schi fond la Predeal şi săriturile cu schiurile la Râşnov. Pentru JOT 2024 bazele astea sunt valabile, apoi putem conta pentru patinaj viteză pe circuitul în aer liber de la Miercurea Ciuc, care e la o oră-două de Braşov, asta în condiţiile în care alte candidaturi au distanţe de o oră-două de zbor între bazele sportive. Sigur că la Braşov mai trebuie construit încă un patinoar mare, dar este în proiect o sală polivalentă, iar ea ar putea fi modificată ca să găzduiască şi un patinoar. Apoi aeroportul de la Braşov, care e în construcţie, ar fi o foarte bună ocazie ca el să devină operaţional. Deci aceste Jocuri pot să ajute la dezvoltarea infrastructurii locale. În viitor Braşov poate deveni o zonă foarte bogată, o zonă cu multe competiţii, o zonă de turism pentru această parte a Europei, iar organizarea acestor Jocuri ale tineretului poate potenţa aceste lucruri.

AGERPRES: Ce şanse avem şi ce sfaturi le-aţi da autorităţilor române pentru a avea câştig de cauză cu această candidatură?
Octavian Morariu: Eu m-am bucurat să văd că săptămâna trecută a fost la Braşov o întâlnire a membrilor Guvernului, iar aceştia s-au declarat favorabili organizării. Sunt susţinători ai candidaturii şi îi felicit pentru această iniţiativă. E foarte important să arătăm clar Comitetului Internaţional Olimpic susţinerea autorităţilor. Şi am înţeles că ea e obţinută. Am vorbit cu Mihai Covaliu şi mi-a spus că lucrurile sunt pe făgaşul cel bun. Pe urmă trebuie să fim foarte transparenţi, precişi în candidatură, să spunem exact ce facem, cum facem, la ce dată şi să ne ţinem de termene. Dar nu e suficient să organizezi, trebuie să te şi ocupi să ai medalii. Însă eu spun că e timp să punem pe picioare un program pentru a creşte copii pentru aceste discipline de iarnă. Eu consider că România are un potenţial foarte mare la sporturile de iarnă, mai ales în zona Braşov-Miercurea Ciuc. Oamenii au uitat că în anii '60-'70 eram destul de buni la sporturile de iarnă. E adevărat că le-am neglijat în ultimii ani, însă e momentul să fim ambiţioşi şi la aceste sporturi pentru că avem potenţial şi la biatlon, la schi fond şi bob.

AGERPRES: În ultimul timp România a început să găzduiască din ce în ce mai multe competiţii internaţionale la diverse discipline, peste 30-40-50 de ani şi-ar putea propune şi organizarea unei ediţii a Jocurilor Olimpice?
Octavian Morariu: Vorbim despre altă dimensiune. Dacă vorbim despre o ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă atunci, da. Pentru că dacă facem JOT 2024 după aceea nu îţi mai trebuie foarte mult pentru a le organiza pe cele de seniori. Sigur că e un efort important, dar nu supraomenesc. Dacă facem tot ce trebuie pentru JOT 2024 ne putem gândi la 2030 la JO de iarnă. Pentru Jocurile Olimpice de vară vorbim de alte bugete, de alte premise şi condiţii. Dar o candidatură poate fi o strategie pe termen mediu. Nu trebuie să ne gândim la o perspectivă de 40 de ani... dacă pornim de acum cu o idee, putem să ne gândim la organizarea Jocurilor Olimpice din 2036. Asta înseamnă peste 17 ani. Cu 7 ani înainte se alege gazda, deci dacă începem acum să ne gândim la candidatură avem 10 ani să ne punem la punct cu o strategie.
AGERPRES (A-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Ady Ivaşcu)