Preşedintele Federaţiei Române de Atletism (FRA), Florin Florea, a declarat, pentru AGERPRES, că 2018 a fost un an al organizării şi al readucerii atletismului în prim planul public din punct de vedere al competiţiei, structural şi al proiectelor pentru copii.

La cea mai importantă competiţie a anului la nivel de elită, atleţii români nu au urcat pe podiumul Campionatelor Europene de la Berlin, unde Andrea Panţuroiu (triplusalt) s-a clasat a patra, iar Alin Firfirică (aruncarea discului), al şaptelea în clasament, ar fi luat medalie dacă repeta în finală cea mai bună aruncare din calificări.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Tot la Berlin, Ancuţa Bobocel a fost a şaptea la 5.000 m şi acelaşi loc a fost ocupat de ştafeta feminină de 4x400 m a României. La începutul anului, la Mondialele de sală de la Birmingham, Andrea Panţuroiu (CSM Bucureşti) a reuşit cea mai bună performanţă a României, tot un loc patru.

Florin Florea a opinat că România nu mai are mari vedete care să câştige medalii, dar performanţa de la Berlin, per total, este încurajantă comparativ cu ultimele ediţii ale Europenelor.

''Competiţia de vârf a noastră a fost Campionatul European de la Berlin. Acolo s-au întâmplat două lucruri. Din ultimele patru ediţii, cea de la Berlin a fost cea mai bună ca performanţe. Nu am luat medalii, dar am luat un loc patru. Dar pe statistică se vede că e cea mai bună performanţă de la ultimele patru ediţii de Europenelor, din ultimii opt ani. Panţuroiu, cu locul patru, este cea mai bună. Locul şapte al lui Firfirică, locul şapte al Ancuţei Bobocel şi locul şapte al ştafetei de 4x400 m practic au arătat că suntem destul de aproape de o medalie. Numai vreau să mai zic că pentru câţiva centimetri nu s-a calificat în finală la lungime Alina Rotaru, care în finala de opt ar fi putut să ia chiar medalie, după ce s-a accidentat Spanovic (sârboaica Ivana Spanovic, n. red.). Altfel intri în concurs când nu mai e cea mai bună sportivă de pe plan european. Iar Firfirică, dacă ar fi dat în finală cât a dat în calificări, adică 16,80 m, ar fi luat medalie. Suntem acolo, dar evident că nu mai avem vârfuri, pentru că este foarte greu'', a declarat Florin Florea pentru AGERPRES.

Preşedintele FRA a subliniat eforturile federaţiei în 2018 de a perfecţiona activitatea în cadrul sportului de performanţă: ''A fost un an al organizării şi al readucerii atletismului în prim planul public din punct de vedere al competiţiei, din punct de vedere structural, din punct de vedere al proiectelor pentru copii, din punct de vedere administrativ. Pentru că partea care interesează pe toată lumea, marea performanţă, este un domeniu care funcţionează şi care de la an la an poate fi îmbunătăţit. Într-un an poate să fie mai bun, într-un an poate fi mai slab, dar acest domeniu este un mecanism care funcţionează. A venit un suflu nou prin d-na profesoară Corina Ţifrea, care a preluat lotul olimpic şi asta duce la un plus de organizare şi de comunicare între sportivi şi federaţie, între federaţie şi COSR. Asta înseamnă planuri de pregătire, etape, obiective de pregătire, evaluare, elemente specifice sportului de performanţă. Sportul de performanţă funcţionează, iar acum putem discuta care sunt performanţele. Dar FRA nu are în activitate doar sportul de mare performanţă şi de elită. Ăsta e doar vârful aisbergului''.

La Berlin, FRA a avut a doua cea mai numeroasă delegaţie de sportivi, dar pe de altă parte nu a stat bine deloc la numărul de clasificări în ierarhia europeană.

''Eu sunt convins că în următoarea perioadă vom aduce din nou medalii la atletism şi asta ca să bifăm cumva statistica. Atletismul este în transformare în Europa, mă refer la nivel de spectacol şi de spectatori, iar faptul că faci parte din această elită europeană sau mondială înseamnă foarte mult. Ca să poţi ajungi acolo sunt nişte calificări importante şi destul de grele, iar noi am bifat al doilea obiectiv, acela că am avut cea mai numeroasă delegaţie participantă la CE, cu 31 de sportivi. Înseamnă sportivi calificaţi, înseamnă că nivelul mediu al echipei este unul destul de ridicat. Statistica şi nivelul unei federaţii sunt date în ierarhia europeană şi de numărul de sportivi care participă la un CE, de numărul de clasificări în ierarhia europeană. Iar aici stăm foarte prost, pentru că s-a scăpat din vedere acest element, câţi sportivi clasificaţi ai la nivel european. Noi aveam 264 sportivi, faţă de Ungaria cu 888, care obţine puncte la competiţiile internaţionale. Ăsta e nivelul atletismului, de aici plecăm. Dacă la anul vom avea 300 sportivi clasificaţi va însemna un progres şi pe această ramură. Practic noi am pierdut din vedere atletismul ca dezvoltare generală, noi ne-am concentrat numai pe medalii. Nu ai luat medalie eşti slab. Ori nu e aşa'', a punctat Florin Florea.

Foto: (c) GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Performanţele anului la FRA sunt cele două locuri patru obţinute de Andrea Panţuroiu, campioana mondială de tineret din 2017, la Mondialele indoor şi la Europenele în aer liber.

''Performanţa cea mai bună este a Andreei Panţuroiu, locul patru la CM în sală şi locul patru la CE. Este de departe cea mai bună sportivă în acest moment şi se bate cu şanse clare pentru a fi în primele 4-5 sportive din lume, ceea ce înseamnă extraordinar de mult. Poţi să iei o medalie, poţi să nu iei, dar este clar în grupul de elită la atletism. După care vine Alin Firfirică, un sportiv foarte bun, care a intrat în elita europeană, iar la aruncări, ierarhia europeană este aproape identică cu cea mondială. Ăştia sunt primii noştri doi sportivi şi vor fi cei mai buni sportivi la fete respectiv băieţi din România'', a adăugat oficialul FR de Atletism.

La Campionatele Europene de cros de la Tilburg (Olanda), ultima competiţie importantă a anului, România a ocupat locul 9 în clasamentul pe echipe la senioare, cea mai bună performanţă la această competiţie.

Preşedintele FRA a trecut pe lista realizărilor şi succesul organizării primei competiţii europene în ţara noastră, Campionatul European de alergare de 24 de ore, care a atras alte competiţii, care vor culmina cu Campionatele Europene de juniori I din 2023.

''Un alt obiectiv foarte important a fost că am organizat CE de alergare de 24 ore. Este un eveniment important în lumea atletismului şi foarte important pentru noi. Practic este primul campionat european de atletism organizat în România în cei 106 ani de existenţă. Dacă arăt review-urile după acest campionat, am intrat efectiv în lumea europeană a organizatorilor de competiţii. Urmare a acestui campionat european şi a faptului că raportul a fost foarte bun, anul viitor organizăm Campionatul European de alergare de 50 km. Această competiţie înseamnă acumularea de experienţă pentru FRA în organizarea de evenimente europene şi mondiale. Practic, la anul, va fi a doua competiţie mondială organizată de România şi asta ne dă speranţe şi încredere că avem capacitatea să organizăm Campionatul European pe echipe, Liga I, pe pistă, în 2021, la Cluj-Napoca. Va fi primul European pe pistă organizat în 108 ani de FRA. Acel campionat sper să ne iasă bine, pentru că noi ne-am înscris deja, în toamna asta am depus documentele la Lausanne, să organizăm primul Europenele de juniori I pe pistă, în 2023. Toate aceste demersuri nu fac altceva decât să ne mărească vizibilitatea, să crească numărul de cluburi afiliate, să se înfiinţeze cluburi private, să se întărească asociaţiile judeţene, să participe comunitatea locală la atletism, să se construiască piste de atletism în România. Ăsta este motorul activităţii, pentru că pe cei 15-20 de sportivi care sunt foarte buni şi îşi doresc să facă mare performanţă, îi sprijinim, împreună cu COSR şi MTS'', a spus Florea.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Un Campionat European de seniori, este un obiectiv irealizabil pentru România în următorii 10-15 ani a adăugat şeful atletismului românesc: ''De un CE de seniori nu ne putem atinge în următorii 10-15 ani, pentru că nu avem cultura cumpărării de bilete. Atletismul este un sport în care se pun bilete în vânzare. Dacă nu ocupi minim jumătate de stadion, cu bilete vândute la seniori, nu intri în discuţii şi calcule. La Berlin s-au vândut 360.000 de bilete, aşa ca să ne facem o idee''.

Florin Florea a salutat modificarea Legii 69/2000 a Educaţiei Fizice şi Sportului, care permite autorităţilor locale să susţină activităţile sportive: ''Modificarea Legii 69 a dat drumul la activitatea sportivă către administraţia publică locală şi s-a dat posibilitatea încheierii de contracte pentru activitate sportivă. Asta înseamnă o anumită stabilitate pentru sportivi. În momentul acesta la federaţie sunt 174 de contracte de activitate sportivă pentru atleţi. Asta înseamnă că 174 de sportivi primesc un salariu, mai mare sau mai mic. Pentru mine şi FRA asta înseamnă o stabilitate. Dacă ai cluburi puternice, ai primării care să sprijine activitatea asta, ai şi federaţie puternică. Nu ai cluburi puternice, nu ai o federaţie cu care să te baţi să iei un Campionat European de juniori, unde sunt 2.200 de sportivi din 50 de ţări''.

În 2019, marile competiţii sunt Europenele indoor de la Glasgow (1-3 martie) şi Mondialele de la Doha (27 septembrie-6 octombrie), la care FRA şi-a propus câte o medalie.

''Concursul nostru principal la anul este Campionatele Mondiale de la Doha şi concursul secundar este Campionatele Europene de la Glasgow, din martie. În martie ne-am propus o medalie şi la Doha, de asemenea, o medalie. Primii opt care se califică la Doha, merg şi la Olimpiadă, depinde însă şi de probă, pentru că la sărituri, aruncări, finalele sunt de 12, iar în probele de fond se dispută direct finala. Dar în principiu primii opt se califică la JO, în afara baremului standard de participare. Dar aproape sigur, dacă eşti în primii opt, nu ai cum să nu-ţi faci şi baremul de participare la JO'', a spus Florin Florea.

Atletismul şi-a fixat ca obiectiv o medalie la JO 2020 de la Tokyo, după ce la Londra şi Rio de Janeiro nu s-a urcat pe podiumul olimpic. La Beijing, în 2008, Constantina Diţă a cucerit ultima medalie în probele de atletism, un titlu olimpic la maraton.

''Ne-am asumat o medalie la Tokyo, considerăm că este timp suficient pentru ca din cei 4-5 sportivi foarte buni pe care îi avem noi, unul dintre ei să ia o medalie. Nu pot spune cu doi ani înainte cine va fi. Dar pe partea de echipă tehnică, antrenor coordonator, antrenor naţional de lot olimpic şi seniori, ne întâlnim lunar pentru a discuta aspectele tehnice şi eu spun că, împreună cu COSR, care se implică destul de mult în această perioadă în sprijinirea sportivilor pentru JO, ne-am asumat obţinerea unei medalii. Acum o să vedem, facem tot ce ne stă în putinţă în privinţa asta. Sportivii sunt motivaţi, antrenorii sunt motivaţi, se dă mult credit antrenorilor, eu cred în antrenorii sportivilor români au tot sprijinul nostru şi cred că vor face o treabă foarte bună'', a adăugat preşedintele FRA. AGERPRES/(autor: Teodor Ciobanu, editor: Mihai Ţenea, editor online: Ady Ivaşcu)