Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) susţine, într-un comunicat de presă, că nu există prevederi legale pentru revenirea în folosinţă gratuită către Federaţia Română de Rugby a Stadionului Arcul de Triumf recent construit de Compania Naţională de Investiţii în vederea organizării la Bucureşti a Campionatului European de fotbal.

MTS a emis comunicatul, duminică, în ziua în care aproximativ 300 de suporteri ai rugby-ului din România au organizat un protest împotriva preluării arenei de către minister. Conducerea MTS susţine că de câteva săptămâni este ţinta unei "serii de atacuri" deşi dreptul său de administrare a stadionului nu poate fi contestat în niciun fel.

"În ultimele săptămâni, Ministerul Tineretului şi Sporturilor a fost ţinta unei serii de atacuri în legătură cu preluarea Stadionului Arcul de Triumf şi intenţia de a-l administra mai departe în acord cu obligaţiile care îi revin, ca autoritate a statului român. Revenim cu o serie de precizări asupra situaţiei. Trebuie precizat că organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi unele reguli specifice privind proprietatea publică şi privată a statului sunt reglementate de Codul Administrativ. În conformitate cu prevederile acestuia, entităţile care exercită dreptul de proprietate publică a statului sunt reprezentate de Guvern, prin ministerele de resort sau prin organele de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului sau a ministerelor de resort, după caz, pentru bunurile aparţinând domeniului public al statului. De asemenea, în conformitate cu prevederile aceluiaşi Cod Administrativ, autorităţile prevăzute mai sus au obligaţia de a solicita încetarea folosinţei gratuite şi restituirea bunului, atunci când interesul public legitim o impune", se arată în comunicatul MTS.

Conducerea ministerului menţionează că Stadionul Arcul de Triumf s-a transformat într-un complex sportiv, obiectiv diferit de cel iniţial şi în consecinţă dreptul de folosinţă gratuită al Federaţiei Române de Rugby asupra acestuia a încetat o dată cu reconstruirea lui.

"Stadionul Arcul de Triumf este proprietatea statului român, administrată de Ministerul Tineretului şi Sportului, situaţie de fapt şi de drept care nu poate fi contestată. Federaţia Română de Rugby a primit dreptul de folosinţă gratuită, pe o durată determinată. În pregătirea Campionatului European de fotbal 2020, la care România participă în calitate de coorganizator, Stadionul Arcul de Triumf a fost inclus în programul de reabilitare la care ţara noastră s-a angajat, ca atare această folosinţă gratuită a încetat, în virtutea interesului public legitim. Nu există prevederi legale care să impună revenirea la situaţia anterioară retragerii folosinţei gratuite asupra acestui obiectiv, dimpotrivă, interesul public legitim continuă să primeze. O investiţie de 37 de milioane de euro a fost realizată din banii contribuabililor români şi europeni, cu scopul de a găzdui meciurile EURO 2020. Pe lângă renovarea terenului şi a tribunelor, s-au realizat şi facilităţi suplimentare, parte integrantă a acestui obiectiv: parcări subterane moderne, terenuri de antrenament, sală de conferinţe, spaţii pentru oficiali, săli pentru presă, centru de medicină sportive, săli VIP, restaurant, muzeu, hotel pentru sportivi, spaţii tehnice, adăpost de protecţie civilă. Investiţia realizată a înzecit valoarea stadionului Arcul de Triumf, care s-a transformat dintr-un simplu stadion într-un centru sportiv complex. A devenit, astfel, un obiectiv nou, complet diferit de cel iniţial", susţin oficialii MTS.

Ministerul Tineretului şi Sportului acuză Federaţia Română de Rugby că vrea să obţină venituri de pe urma noului stadion, deşi acesta a fost construit din bani publici.

"Nu poate fi acceptată ipoteza ca o persoană juridică de drept privat, respectiv o singură federaţie sportivă să încerce să forţeze primirea dreptului unic de folosinţă gratuită asupra acestui centru sportiv şi să obţină venituri de pe urma sa. O astfel de situaţie ar fi profund nedreaptă faţă de contribuabilii români şi faţă de celelalte sporturi. Scopul unei federaţii sportive este să dezvolte un sport, să asigure continuitatea acestuia şi să aducă rezultate cât mai bune pe plan internaţional. Ministerul Tineretului şi Sportului sprijină sportul şi sportivii români şi nu poate accepta situaţia ca anumite persoane sau grupuri de interese să realizeze profit de pe urma unei investiţii a statului. Scopul nostru este ca toate sporturile să aibă şanse egale, iar sportivii să fie recompensaţi în baza performanţei", menţionează MTS.

"Federaţia Română de Rugby va beneficia în continuare de prioritate faţă de alte sporturi în folosirea gratuită a stadionului pentru meciuri şi antrenamente, ca atare pregătirea sportivilor şi activitatea competiţională nu vor avea de suferit. În virtutea aceluiaşi interes public legitim, sporturi şi sportivi care aduc mândrie ţării prin performanţă şi medalii, în ciuda faptului că se antrenează în condiţii mai slabe sau în spaţii închiriate, vor primi dreptul de a se pregăti aici sau de a-şi desfăşura competiţiile. De asemenea, publicul larg are acelaşi drept de a beneficia de această investiţie", se mai arată în comunicatul MTS.

Suporterii de rugby din România au format, duminică, un lanţ uman în jurul Stadionului Arcul de Triumf în semn de protest faţă de preluarea de către Ministerul Tineretului şi Sportului a arenei recent construite de Compania Naţională de Investiţii în vederea organizării la Bucureşti a Campionatului European de fotbal.

La 11:15, oră la care ar fi trebuit să se dispute meciul de rugby România - Belgia, din ultima etapă a ediţiei 2020 a Rugby Europe Championship, dar suspendat din cauza pandemiei de coronavirus, aproximativ 300 de suporteri s-au strâns în faţa Stadionului Arcul de Triumf.

Ei au afişat pancarte pe care era inscripţionate mesaje precum "Stroe şi Novak au defrişat stejarii", "Atenţie, rechini imobiliari", dar şi un banner cu "Arcul e casa rugbyului" care a fost legat de gardul noului stadion.

Lanţul uman al fanilor de rugby din România a fost format păstrându-se distanţarea socială recomandată de autorităţi în contextul pandemiei cu ajutorul unor benzi tricolore.

La evenimentul care a fost supravegheat de aproximativ 20 de jandarmi au participat şi doi jucători ai echipei naţionale de rugby a României, Johannes van Heerden şi Alexandru Gordaş.

Marţi, 9 februarie, de la ora 12:00, Ministerul Tineretului şi Sportului organizează un eveniment de preluare a Stadionului Arcul de Triumf de la Compania Naţională de Investiţii, care a realizat lucrările de construcţie şi amenajare a obiectivului. MTS a dorit să organizeze acest eveniment la 28 ianuarie, dar l-a anulat.

La 28 ianuarie, Federaţia Română de Rugby a acuzat Ministerul Tineretului şi Sportului, într-un comunicat de presă, că încearcă să "naţionalizeze" Stadionul Arcul de Triumf, după ce acesta a fost construit de Compania Naţională de Investiţii.

"Federaţia Română de Rugby a luat act de propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului de a lansa în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern privind trecerea Stadionului Naţional de Rugby Arcul de Triumf în folosinţă exclusivă a Ministerului Tineretului şi Sportului. Suntem de-a dreptul consternaţi de această poziţionare şi vom lua toate măsurile legale şi umane pentru a evita această noua naţionalizare pusă la cale de MTS. Îi asigurăm pe toţi cei care nu vor să ţină cont de documente şi de istoria de peste 108 ani, că nu vom capitula şi vom lupta pentru stadionul nostru. Sperăm că domnul ministru Novak va respecta documentele, tradiţia şi istoria sportului nostru şi va reda dreptul de folosinţă gratuită pe 49 de ani Federaţiei Române de Rugby. Nu credem ca domnul Novak va încerca să se situeze deasupra deciziei Regelui Carol şi primarului Grigore Gheorghe Cantacuzino care au dat acest teren pentru rugby. Speram să nu fie părtaş la o asemenea pagina de ruşine a sportului românesc", mai menţionează FRR, care a precizat că va "lupta" inclusiv în instanţă pentru stadionul său", se arăta în comunicatul FRR de la acea dată.

De cealaltă parte, MTS, care a anulat un eveniment în carul căruia prelua în administrare Stadionului Arcul de Triumf de de la Compania Naţională de Investiţii, a precizat că de investiţia făcută de statul român în această arenă trebuie să poată beneficia şi alte sporturi. MTS susţine că este "administrator de drept al acestui obiectiv de interes naţional" şi că pe noua arenă vor avea loc în continuare meciuri ale echipelor naţionale de rugby, dar şi alte competiţii sportive în baza unui calendar gestionat de MTS.

La 4 decembrie 2020 a avut loc recepţia proiectului de investiţii Stadionul Arcul de Triumf, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii. La acest eveniment au participat printre alţii premierul Ludovic Orban, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ion Ştefan, ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, consilierul onorific al premierului pentru organizarea EURO 2020, Gheorghe Popescu, preşedintele COSR, Mihai Covaliu, şi preşedintele Federaţiei Române de Rugby, Alin Petrache.

Arcul de Triumf este al doilea stadion finalizat dintre cele patru pe care România s-a angajat că le va moderniza pentru organizarea EURO 2020 la Bucureşti. Primul a fost Stadionul Steaua, a cărui recepţie a avut loc la 27 noiembrie. Celelalte două arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Rapid, care este aproape de finalizare, şi Dinamo, la care lucrările încă nu au început. Din cauza unor probleme juridice, reconstrucţia stadionului Dinamo a fost amânată şi s-a luat decizia ridicării unei noi arene în interiorul parcului sportiv.

România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. EURO 2020, ediţie aniversară care celebrează 60 de ani de la primul Campionat European, se va desfăşura în perioada 11 iunie - 11 iulie 2021 în 12 oraşe: Bucureşti (România), Baku (Azerbaidjan), Copenhaga (Danemarca), Londra (Anglia), Munchen (Germania), Budapesta (Ungaria), Roma (Italia), Amsterdam (Olanda), Dublin (Irlanda), Sankt Petersburg (Rusia), Glasgow (Scoţia), Bilbao (Spania).
AGERPRES (AS-autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Ada Vîlceanu)