Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu, s-a declarat convins, într-un interviu acordat AGERPRES, că România va obţine mai multe medalii la Jocurile Olimpice din 2020 decât la cele din 2016 de la Rio de Janeiro, cu ajutorul unor programe de tip ''Samurai 2020'' şi prin prioritizarea federaţiilor sportive, care vor primi de la Ministerul Tineretului şi Sportului bugete mai mari datorită performanţelor înregistrate la campionatele europene şi mondiale.

La JO 2016, România a cucerit o medalie de aur, una de argint şi două de bronz, ocupând locul 47 în clasamentul pe medalii.

Mihai Covaliu, fost campion campion olimpic la Sydney, în proba individuală de sabie, fost preşedinte al Federaţiei Române de Scrimă, ales preşedinte al COSR în noiembrie 2016, se declară un susţinător al naturalizărilor de sportivi străini în disciplinele care nu reuşesc să mai facă performanţă, dar este şi un partizan al aducerii de tehnicieni străini, aşa cum s-a întâmplat la lotul masculin de canotaj şi la loturile de judo.

Pentru JO de iarnă 2018 de la PyeongChang, Covaliu estimează că România va participa cu o delegaţie de 25-30 sportivi, care vor avea ca obiectiv depăşirea performanţelor personale din acest moment.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Luna trecută s-a împlinit un an de când aţi fost ales preşedinte al COSR. Cum a fost acest prim an de mandat?
Mihai Covaliu: Un an în care lucrurile s-au întâmplat foarte repede, ne-am propus să facem foarte multe lucruri. Sunt foarte multe lucruri de făcut. Am reuşit să facem câteva lucruri importante şi foarte necesare, din cele multe pe care ni le-am propus. Nu-mi imaginam că volumul de muncă este unul foarte mare, peste ce era înainte, mă refer la noile proiecte venite cu noua conducere la COSR.

AGERPRES: Cum s-a prezentat sportul românesc în primul an al noului ciclu olimpic şi care ar fi o radiografie a federaţiilor sporturilor olimpice din 2017?
Mihai Covaliu: Mă bucur foarte mult pentru canotaj. Federaţia a adus două medalii de aur la Campionatele Mondiale din SUA, o medalie de aur la 8+1 şi una de aur la dublu vâsle categorie uşoară. Un succes foarte important pentru o generaţie tânără, acum la început de ciclu olimpic. Au venit medaliile la haltere, trei de aur prin Loredana Toma, tot în SUA. Iată, continentul american ne-a purtat noroc anul acesta. Medalia de la lupte a Alinei Vuc, argint la Campionatele Mondiale. Medaliile de aur şi bronz cucerite de sportivii de la gimnastică la Campionatul European organizat excelent la Cluj-Napoca. O atmosferă extraordinară, o atmosferă care ne-a făcut cinste şi care ne-a demonstrat nouă românilor că putem organiza evenimente de înalt nivel la care putem obţine şi performanţe. Au fost rezultate importante, mi-aş fi dorit mai multe rezultate şi evenimente de acest fel, în primul rând pentru România, dar eu spun că exemplele acestea sunt dătătoare de speranţe. Iar în 2018 şi 2019 se vor mai organiza competiţii de asemenea nivel, tot la Cluj, pentru că acolo avem deocamdată cea mai importantă sală. Una peste alta, sunt federaţii care şi-au îndeplinit obiectivele în 2017, le-am enumerat pe cele de la canotaj, lupte, haltere, parţial gimnastică, cu toate că lumea spune că tot cei bătrâni au reuşit să câştige medalii pentru România. Este important că sportivii consacraţi reuşesc să câştige medalii pentru România. Ei ar trebui folosiţi ca exemple şi ca modele pentru tinerii performeri care au acest challenge de a reuşi şi ei ce fac colegii lor mult mai experimentaţi decât ei. Amintesc şi tenisul de masă, care a reuşit acea perfomanţă spectaculoasă la Campionatul European, un titlu european pe echipe, care a venit foarte frumos, învingând echipa Germaniei compusă din chinezoaice. Nataţia este iarăşi un plus pentru 2017, după ce Robert Glinţă a reuşit weekendul trecut o medalie de bronz la Campionatele Europene, un alt sportiv calificându-se în finală (Cătălin Ungur, n. red.). Şi aici sunt premise pentru a avea rezultate bune în viitor.

AGERPRES: Ce sporturi au dezamăgit, ce sportivi nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor?
Mihai Covaliu: Voi fi un apărător, dar în acelaşi timp şi un critic, pentru că îmi permit să am această părere şi aici mă refer la scrimă. Cu toate că a fost un an de tranziţie, fetele de la echipa de spadă s-au retras după JO de la Rio, totuşi s-au reuşit două medalii de bronz, prin noua echipă de spadă la Campionatele Europene şi Bianca Pascu la sabie feminin. Din păcate, Campionatul Mondial ne-a demonstrat că avem nevoie de sportivii cu valoare, de sportivi consacraţi, cu experienţă, care au această datorie şi menire să-i tragă pe cei tineri după ei în ceea ce priveşte performanţa. Nu s-a reuşit nicio medalie la Campionatele Mondiale după foarte mult timp. Pe de o parte e bine că s-a întâmplat acest lucru în acest prim an după Jocurile Olimpice. E un an de evaluare, de stabilire a echipei, cu cine se poate merge înainte, ce trebuie schimbat şi sunt convins că se vor găsi şi soluţiile. Celelalte discipline, tirul, care deşi nu a avut Campionat Mondial, e un pic dator după performanţa olimpică a lui Alin Moldoveanu de la Londra. Judo, şi la ei e un an de tranziţie, s-a schimbat conducerea şi acum spre sfârşit s-a reuşit aducerea unui antrenor de foarte mare valoare (japonezul Kohei Oishi - n.r.). S-a creat acolo o echipă puternică, şi la fete, şi la băieţi. Sunt convins că sunt pe drumul cel bun şi vor avea rezultate bune. Aş sublinia că la mai multe federaţii s-a schimbat conducerea, s-a schimbat managementul şi aştept, sunt foarte atent la ce se întâmpla la aceste federaţii. Vom sprijini noile echipe şi proiectele cu care acestea vor veni către COSR pentru a face performanţă.

AGERPRES: În acest an care au fost problemele cele mai mari cu care s-a confruntat COSR?
Mihai Covaliu: Puţin schimbarea echipei care a venit în urmă cu un an. Am venit cu un suflu nou, cu dorinţă de a face performanţă, a fost un an în care ne-am dorit să facem multe. Am întâmpinat şi ceva dificultăţi pe parcurs. În sensul în care am fost foarte atent să nu fac multe mişcări bruşte, deşi am spus în campania dinaintea alegerilor că voi lua unele măsuri foarte rapide. E foarte dificil când vii cu o mentalitate nouă să reuşeşti să schimbi lucrurile repede fără să strici ceva. Am preferat să acord puţin mai mult timp acestei schimbări, este clar o schimbare de mentalitate. Cu echipa de la COSR deja am intrat pe un drum în care mai avem foarte multe de făcut, dar este un drum care ne va duce acolo unde ne-am propus.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Care sunt cele mai acute probleme din sportul românesc?
Mihai Covaliu: În primul şi în primul rând este vorba de acest decalaj dintre generaţii. Şi aici se observă o abordare diferită la sportivii cu mentalitate de învingători şi cu experienţă, mă refer aici la sportivi consacraţi, care încă fac rezultate şi performanţă pentru România. Aţi văzut Ana-Maria Brânză, după un an de pauză, după un concurs de Cupă Mondială, pe al doilea a şi reuşit să-l câştige. Unui sportiv fără această experienţă şi fără această mentalitate i-ar lua mai mult timp şi i-ar fi mult mai greu. Dar Ana-Maria a reuşit, şi aceasta e diferenţa de a aborda lucrurile, chiar şi în pregătire. Sportivii tineri acceptă mult mai greu durerea fizică, iar performanţa înseamnă în primul rând durere fizică, înseamnă rutina aceasta în a te antrena zi de zi pentru un obiectiv pe care se pare că la un moment dat nu poţi să-l atingi, dar care vine şi când vine momentul să intri competiţie, trebuie să te găsească pregătit. Iar abordarea aceasta am observat că la tânăra generaţie lipseşte. Şi sigur toate celelalte probleme cu care ne confruntăm la nivel de management de federaţie. Momentul în care am ajuns este doar o consecinţă a tot ce s-a întâmplat în ultimii ani. A fost o perioadă după '90 până în 2000, când performanţele au venit firesc, din inerţie, dar la fel de normal era ca după anul 2000, şi după acest val în care sportul a avut performanţe, să vină şi reculul. Aici s-a văzut exact, cine a făcut ceea ce a trebuit, cine s-a gândit la performanţă şi la ce punem în loc pentru a acea performanţă şi cine nu.

AGERPRES: Se apropie Olimpiada de iarnă, pe câţi sportivi mizează România la aceste Jocuri Olimpice din Coreea de Sud şi care vor fi obiectivele lor de performanţă?
Mihai Covaliu: Olimpiada de la PyeongChang se apropie cu paşi repezi. Foarte bine este faptul că sportivii au echipamentul necesar pentru a participa şi a reuşi să obţină calificarea la JO 2018. Pentru că deşi nefiind implicat înainte în sporturile de iarnă şi necunoscând detalii, într-un an de zile am putut să-mi dau seama care sunt problemele la disciplinele de iarnă. Principala problemă era lipsa resursei materiale, vorbim nu numai de echipament, bob, schiuri, vorbim şi de locul unde se pot antrena. Chiar săptămâna aceasta se desfăşoară în Austria campionatul naţional de sanie. Nu avem această infrastructură şi am încercat să oferim federaţiilor, pe baza analizei Comisiei Tehnice Olimpice, acest echipament care să le permită sportivilor să se antreneze şi să concureze în condiţii bune pentru a obţine calificarea la Jocurile Olimpice. Mizăm pe un număr de 25-30 de sportivi, care vor participa la Jocurile Olimpice. Am reuşit să asigurăm echipamentul de prezentare prin cooptarea între partenerii COSR a producătorului de echipament din China, Peak, şi cred că ne vom prezenta ca o delegaţie normală. Sigur, nu ne putem compara cu ţări cu tradiţie ca Norvegia, Canada, SUA, naţiunile care investesc mult în sporturile de iarnă. Personal, mă aştept de la sportivii români ca ei să-şi depăşească cele mai bune performanţe ale lor la aceste Jocuri Olimpice şi atunci putem vorbi şi despre surprize. Este cel mai bun moment ca ei la această competiţie să-şi depăşească cele mai bune performanţe ale lor.

AGERPRES: La momentul actual, câţi sportivi s-au calificat deja?
Mihai Covaliu: Am primit 5 locuri la sanie, datorită performanţelor obţinute, deşi mai trebuie să îndeplinească câteva criterii. Din câte ştiu, la bobul dublu fete, unul din cele două echipaje este calificat. Vorbim ca şi procent de calificare pe discipline. Vorbim de bob, sanie, schi şi biatlon, unde avem câţiva sportivi calificaţi, vorbim de sportivul de la coborâre (schiorul Ioan Valeriu Achiriloaie - n.r.). Vorbim de sărituri cu schiurile, de patinaj, dar calificările se încheie undeva la jumătatea lunii ianuarie (18-21) şi atunci vom şti exact.

AGERPRES: Care sunt principalele realizări ale COSR în acest an şi ce proiecte importante aveţi pentru 2018?
Mihai Covaliu: Parteneriatul cu BCR l-aş trece în capul listei, avem un partener puternic, Programul Samurai 2020, care practic a debutat în forţă şi se vorbeşte foarte mult despre acest proiect. Sportivii sunt entuziasmaţi, cei care au intrat şi au îndeplinit criteriile, este vorba de locurile 1-6 la campionatele mondiale, plus sportivii care au fost medaliaţi la celelalte ediţii ale Jocurilor Olimpice. Acum în program sunt în jur de 30 sportivi, pentru că s-au lăsat trei sportive din barca de 8+1. O aştept pe Simona Halep şi pe preşedintele George Cosac să constituie lotul olimpic, pentru ca Simona să fie prezentă în acest lot Samurai, am vorbit de asemenea şi cu Horia Tecău. Eu îmi doresc să avem o concurenţă în cadrul acestui proiect, pentru că avem doi ani înainte de JO, 2018 şi 2019, când sportivii pot să vadă cum este în acest proiect, dar şi cum se poate ieşi şi din nou pot intra doar prin rezultatele pe care ei le pot obţine la campionatele mondiale. Sunt sigur că dacă avem acest exerciţiu, clar, transparent, un exerciţiu bazat pe performanţă, pe valoare, vom putea evalua corect şansele pentru 2020. Alt proiect important este Gimnaziada, unde anul viitor vom organiza finalele la Izvorani. Este un proiect pe 14 discipline sportive, 9 săptămâni de competiţii, aproximativ 5.500 de profesori şi elevi participanţi. La etapa finală vom avea undeva la 1.000-1.100 elevi şi profesori, 112 oraşe, 39 de judeţe, cu o implicare importantă a autorităţilor locale din 12 oraşe, plus municipiul Bucureşti. O competiţiei importantă, care va creşte de la an la an. Apoi, programele Solidarităţii Olimpice, care sprijină 12 sportivi pentru JO 2020, de la scrimă, canotaj, judo, atletism, gimnastică, lupte, haltere, tenis de masă. La fel, în acest program sunt 10 sportivi pentru PyeongChang, de la sărituri cu schiurile, schi alpin, schi fond, biatlon, bob şi sanie. Continuarea susţinerii centrelor naţionale olimpice pentru juniori, unde avem circa 500 de sportivi, crearea noului centru de juniori la primul sport de echipă, vorbim de handbal. Susţinerea loturilor olimpice care au peste 200 de sportivi. De menţionat vizita în Japonia cu o delegaţie care a cuprins specialişti din cadrul federaţiilor de scrimă, tenis de masă, atletism, lupte, canotaj. Am văzut câteva locuri şi am încheiat două protocoale de colaborare cu oraşele Musashino şi Matsudo, unde sportivii români vor putea merge să se pregătească în vederea Jocurilor Olimpice, chiar începând cu 2018, cu accent pe 2019. E important că am reuşit să mergem acum să vedem. Vor mai fi asemenea vizite în care vom invita şi celelalte federaţii care nu au putut face parte din delegaţie. Aş trece la minusuri faptul că nu am reuşit începerea centrului de monitorizare a performanţei de la Izvorani. Avem proiectul, dar sunt aici probleme de ordin juridic, a trebuit să intabulăm cele două terenuri din cele două părţi de la Izvorani. Abia după ce intabulăm toate clădirile de acolo vom putea demara construcţia acestui centru. Am reuşit prin bunăvoinţa MTS, cu care avem o colaborare foarte bună, un parteneriat în ce priveşte o bază la Eforie Sud. Vom crea o bază unde sportivii vor putea beneficia de pregătirea pe nisip şi în condiţiile de la Marea Neagră. Auditul de la KPMG ne-a pus pe gânduri. Sunt foarte multe lucruri de făcut şi ei au constatat că suntem subdimensionaţi ca personal. Bugetul pentru 2018 va fi unul mai mare cu 4,4% pentru COSR. Am avansat discuţii şi am început proiectul pentru Casa României de la JO 2020. 2018 va fi un an şi mai plin datorită Centenarului, în care suntem şi noi implicaţi, în tot ce înseamnă aportul COSR şi medalii care s-au obţinut în aceşti 100 de ani de la Marea Unire.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Aţi ajuns la un consens cu ministrul Tineretului şi Sportului privind federaţiile care vor fi prioritizate. Care sunt, cum s-a făcut alegerea lor?
Mihai Covaliu: Am avut o primă rundă de discuţii, chiar aici la sediul COSR, cu aceste federaţii. Se doreşte o prioritizare pe sporturi individuale, sporturi de echipă şi sporturi de iarnă. Vor mai urma şi alte runde de discuţii, pentru că am observat că sunt unele sporturi care au o specificitate anume, de exemplu tirul, care are campionat mondial din patru în patru ani. Sunt discipline care au campionat mondial din doi în doi ani şi atunci trebuie puţin făcută o evaluare care să fie în acord cu aceste discipline. E clar că trebuie făcut ceva, s-a încercat şi de către ceilalţi miniştri înainte, şi de d-na Gabriela Szabo şi de Elisabeta Lipă. Vedem de jur împrejur, şi exemplul Ungariei este unul la îndemână şi îl cunoaşte lumea, avem nevoie ca cei care fac performanţă să fie susţinuţi mai consistent, iar cei care îşi doresc să facă performanţă să vină cu proiecte concrete, cu etape în care să se autoevalueze ei şi performanţele pe care şi le doresc, să fie conform unui grafic de implementare şi atunci şi aceste federaţii vor fi susţinute. Numărul este stabilit prin programul de guvernare şi anume un număr de 15 federaţii, este public. Se vor afla la momentul oportun, mai sunt detalii cu care federaţiile au venit şi MTS şi echipa de acolo trebuie să le ia în calcul.

AGERPRES: Aceste federaţii vor fi prioritizare pentru tot ciclul olimpic sau se face o evaluare, să intre unele noi, să iasă altele?
Mihai Covaliu: Modul în care vor fi evaluate şi paşii care îi vor face, proiectele pe care aceste federaţii le vor avea pentru performanţă, aici vorbim clar de campionate europene şi de campionate mondiale, acesta va fi criteriul de evaluare de acum înainte.

AGERPRES: Cum vi se pare acest subiect din ce în ce mai prezent în sportul românesc, privind naturalizarea sportivilor străini. Este o soluţie viabilă?
Mihai Covaliu: E un subiect foarte la modă şi sunt întrebat foarte des despre acest subiect, pe care mulţi îl consideră un subiect tabu. Nu putem vorbi în România despre naturalizarea unor sportivi care să reprezinte România. Aici trebuie să se înţeleagă foarte clar. Sunt de acord că nu suntem Germania, nici SUA, nici Franţa şi nici Rusia, dar şi noi, ca şi aceste mari naţiuni, cred că avem nevoie de ceea ce înseamnă această naturalizare, care poate umple acele goluri ce sunt în cadrul mai multor discipline din România. Eu văd această problemă, hai să nu spunem un colac de salvare, dar ca pe o motivaţie în plus pentru sportivii şi tehnicienii români de a demonstra că ei în ţara lor nu au nevoie de alţi concurenţi care să vină şi să emită pretenţii pentru poziţia pe care ei o au. În momentul în care noi vom avea oameni profesionişti care vor face performanţă, sunt absolut convins că nu vom avea nevoie de aceste naturalizări. În momentul în care performanţa nu apare şi specialiştii români nu îşi mai îndeplinesc obiectivul, această naturalizare apare ca o nevoie firească în ceea ce priveşte obţinerea performanţei.

AGERPRES: Aţi amintit de specialiştii români, cum vedeţi situaţia la nivel de loturi naţionale, sunt stimulaţi suficient? COSR are vreun program să-i ţină aproape de loturi, să nu plece în străinătate?
Mihai Covaliu: Eu vă dau un singur exemplu aici. Dacă Florin Bercean la judo a acceptat să vină un antrenor din Japonia, să coordoneze cele două loturi, cel masculin şi mai ales cel feminin, eu cred că acest exemplu este foarte sugestiv şi spune totul. Un tehnician şi un antrenor de talia lui Florin Bercean a înţeles nevoia unui parteneriat, ca să-l numim aşa, cu un specialist din ţara mamă a acestei discipline care este judo-ul. Eu cred că putem accepta ca şi în celelalte discipline, acolo unde nu avem performanţa pe care ne-o dorim şi pe care ne-o propunem, să reuşim să aducem aceşti tehnicieni, care, prin aportul lor de know-how şi prin viziunea lor, prin înţelegerea situaţiei actuale din sportul mondial, reuşesc să aducă un plus de valoare şi de know-how sportului din România. Un exemplu important este la canotaj, la băieţi. A venit un antrenor din Italia, care în mai puţin de un an de zile i-a ridicat pe băieţi şi sunt absolut convins că mergând pe acest drum, băieţii se înscriu cu şanse foarte importante la Jocurile Olimpice.

AGERPRES: În ce priveşte Proiectul Samurai, poate fi posibil un proiect similar pentru antrenori, juniori?
Mihai Covaliu: Am avut aceste discuţii cu anumite federaţii şi acolo unde se observă nevoia de o nouă viziune, de un update la ceea ce se face în baza acelei discipline, adaptarea la metodele care sunt acum în lume, la schimbarea a ceea ce se făcea până acum la aceste discipline de la noi din ţară. Am avut discuţii şi suntem deschişi pentru a avea o colaborare cu aceste federaţii şi s-a putut vedea că la lotul de gimnastică a venit, spun eu, un om care trebuie stimat şi aplaudat, primit aşa cum se cuvine. E vorba de Marius Urzică, fost campion olimpic pentru România, care şi-a dorit să vină în ţară. Antrenorii de la handbal care şi ei au o concurenţă foarte importantă în România, dar ei au rolul lor şi plusul lor în ceea ce priveşte handbalul românesc. E o discuţie importantă în care se vorbeşte de rezultatele obţinute cu ceva vreme în urmă, de anumiţi antrenori cu foarte mare experienţă şi foarte galonaţi. Hai să vedem ce se poate face nou, cu ce putem veni nou, racordat la nevoile nu ale lui 2017, ci la nevoile JO din 2020, pentru că trebuie să vedem în perspectivă şi să pregătim terenul pentru a putea fi performanţe atunci. Dacă nu facem această infuzie de know-how şi de viziune nouă, adaptată la ce se întâmplă acum în lume, ne va fi foarte greu în 2020 să venim cu o schimbare care să producă o minune peste noapte.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

AGERPRES: În funcţie de ce s-a întâmplat anul acesta în sportul românesc, care credeţi că ar fi recolta de medalii la JO de la Tokyo?
Mihai Covaliu: Sunt absolut convins, spun acest lucru cu toată fermitatea, că va fi una mai mare decât la Rio. Dar în acelaşi timp sunt la fel de convins că fiecare federaţie este responsabilă de ceea ce face până la JO de la Tokyo. În COSR, sunt absolut convins că cu sprijinul MTS, cei ce au strategie coerentă, bazată pe programe aplicate, transparente şi energia şi dorinţa de a face performanţă, sunt sprijiniţi şi sunt convins că rezultatele că le vor obţine până la JO, mă refer până la începerea calificării la JO, trecând de această calificare, mergând mai departe şi calificându-se la JO, vor obţine şi acolo performanţe. Doar cu seriozitate, muncă, cu o strategie care ei deja trebuiau să o înceapă.

AGERPRES/(autor: Teodor Ciobanu, editor: Mihai Ţenea, editor online: Anda Badea)