Gianni Infantino va împlini joi zece ani de când a fost ales în funcția de președinte al Federației internaționale de fotbal (FIFA), organizație pe care a preluat-o cu obligația de a o reconstrui după cea mai mare criză de corupție din istoria sa, iar acum se mândrește cu stabilitate, transparență și cu îndeplinirea - în câteva luni - a unuia dintre obiectele sale majore: prima Cupă Mondială cu 48 de selecționate, găzduită de trei țări, scrie EFE.

Recenta sa prezență la Washington, la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, promovat de președintele american Donald Trump, confirmă forța pe care acest avocat elvețian, în vârstă de 56 de ani, a adus-o unei funcții care nu este izolată de afacerile socio-politice globale și în care a ajuns aproape din întâmplare.

Descalificarea de către FIFA a fostului conducător al UEFA, Michel Platini, afectat de corupția pe care organizația sa trebuia să o elimine, l-a transformat pe Infantino în speranța Europei la alegerile din 26 februarie 2016, pe care le-a definit drept 'o competiție sportivă și un mare semn de democrație'. De atunci, FIFA a trebuit să facă față unor crize majore, cum ar fi consecințele scandalului de corupție care a pus capăt președinției de 18 ani a lui Joseph Blatter, forțându-l să demisioneze; pandemia din 2020 și criticile cu care s-a confruntat pentru sprijinirea Qatarului și Arabiei Saudite ca gazde ale Cupelor Mondiale din 2022 și 2034, având în vedere politicile acestor țări privind drepturile omului; iar acum îngrijorările cu privire la securitatea Cupei Mondiale în Statele Unite, Mexic și Canada.

Pentru gestionarea corupției, Departamentul de Justiție al SUA, care a urmărit penal patru foști responsabili ai Federației internaționale, a acordat Fundației FIFA o sumă de 201 milioane de dolari drept compensații pentru pierderi, iar în timpul pandemiei, organizația a putut accesa 1,5 miliarde de dolari pentru a sprijini federațiile membre.

În urmă cu câțiva ani, printr-o decizie 'solomoniană', a satisfăcut Uruguayul, Argentina, Paraguayul, Spania, Portugalia și Marocul în ceea ce privește organizarea Cupei Mondiale centenare din 2030. Acum, în ciuda diplomației sale, se confruntă cu critici dure pentru că nu a sancționat Israelul pentru războiul din Gaza, pentru că a propus revenirea Rusiei și Belarusului în competiții și pentru crearea unui Premiu FIFA pentru Pace, pe care i l-a acordat lui Donald Trump.

De la pierderi de 122 de milioane de dolari în 2015, la venituri de 13 miliarde de dolari între 2023 și 2026
În prima sa zi ca al nouălea președinte al FIFA, Infantino s-a oferit să lucreze 'pentru a stabili o nouă eră, cu fotbalul în centrul său', iar câteva zile mai târziu, organizația a recunoscut pierderi de 122 de milioane de dolari în 2015. Bugetul său de venituri pentru ciclul 2023-2026 este de 13 miliarde de dolari.

Prin strategia sa ''FIFA 2.0: Viziunea pentru viitor'', FIFA afirmă că programul 'FIFA Forward' a contribuit, începând din 2016, cu peste 5 miliarde de dolari la dezvoltarea celor 211 asociații membre, o creștere de șapte ori a finanțării față de perioada anterioară lui 2016.

Programul de Dezvoltare a Talentelor prevede crearea a 75 de academii la nivel mondial până la sfârșitul anului 2027; prima Cupă Mondială a Cluburilor cu 32 de echipe s-a jucat în vara trecută; în 2023 a avut loc prima Cupă Mondială feminină cu 32 de echipe, număr care va crește la 48 începând cu 2031; și au fost deja lansate Cupa Mondială a Cluburilor feminine și Cupa Mondială de futsal feminin.

Stimularea fotbalului feminin și a tehnologiei
În calitate de tată a patru fiice, un detaliu pe care îl menționează adesea atunci când vorbește despre fotbalul feminin, Infantino consideră esențial să-l sprijine. În timpul președinției sale a fost formată și a debutat în competiție selecționata feminină a Afganistanului; au fost majorate la 152 de milioane de dolari premiile Cupei Mondiale feminine, de zece ori mai mult decât în 2015 și triplu față de 2019, și au fost stabilite reglementări pentru a proteja jucătoarele în timpul sarcinii și adopției.

Tehnologia, cu arbitrajul video (VAR) în centrul său și ofsaidul semiautomat; reglementările pentru agenți sau camera de compensații se numără printre noutățile erei Infantino, care continuă să se lupte cu rasismul, o problemă socială reflectată în fotbal și menține deschisă o dezbatere asupra calendarului internațional.

Membru în structurile organizatorice ale UEFA din anul 2000, unde a fost responsabil pentru afaceri juridice (2004-2007) și ulterior secretar general, Gianni Infantino (născut la Brig, pe 23 martie 1970) l-a învins pe șeicul Salman bin Ibrahim Al Khalifa din Bahrain în al doilea tur de scrutin din 2016 (115 voturi la 88). În primul tur, iordanianul Ali Bin Al Hussein și francezul Jerome Champagne au fost eliminați, în urma retragerii sud-africanului Tokio Sexwale.

Pe 5 iunie 2019, Infantino a fost reales prin aclamare, iar apoi din nou, pe 16 martie 2023. Mandatul său actual este al doilea, deoarece prima sa alegere a fost pentru a-l completa pe cel început de Blatter în iunie 2025. Prin urmare, când se încheie actualul său mandat, Gianno Infantino va fi eligibil pentru un altul, până în 2031, deoarece reglementările limitează mandatele prezidențiale la 12 ani.

Vorbitor fluent în cinci limbi, Infantino și-a cucerit auditoriul în urmă cu mai puțin de o lună, la Forumul economic de la Davos, jucându-se cu mingea Cupei Mondiale și împărtășind o anecdotă cu naturalețea sa obișnuită: 'Nimeni nu o poate atinge, doar cei care o câștigă sau eu. Când eram mai tânăr, mi-am dat seama că abilitățile mele nu-mi permiteau să o ating, așa că am decis că trebuie să găsesc o altă modalitate de a face asta și de a deveni președintele FIFA'. Și-a atins acest obiectiv acum zece ani, iar moștenirea sa este deja o realitate.
AGERPRES (AS/redactor: Mihai Dragomir, editor: Mihai Țenea, editor online: Ada Vîlceanu)