Atleţii Armand Duplantis, Sifan Hassan, gimnasta Simone Biles, rugbistul Antoine Dupont şi înotătorul Leon Marchand au fost doar cinci dintre eroii Jocurilor Olimpice din 2024 de la Paris.

Atletul suedez Armand Duplantis, "regele" săriturii cu prăjina, a luminat seara olimpică de 5 august pe Stade de France, trecând peste ştacheta înălţată la 6,25 m, pentru a stabili un nou record mondial, în faţa unui public care nu se aştepta la acest lucru.

"Mondo show" a durat toată seara la Saint-Denis. După ce s-a asigurat că îşi va păstra titlul olimpic, fiind singurul care a sărit peste bara înălţată la şase metri, Duplantis a atacat apoi recordul olimpic (6,10 m, depăşit fără probleme), înainte de a aborda misiunea zilei: recordul mondial.

"Record mondial, asta este singura expresie pe care o cunosc" în franceză, a zâmbit el la începutul lunii iulie, când era deja marele favorit al Jocurilor.

La 6,25 m, cu un centimetru mai mult decât recordul mondial din momentul respectiv, "Mondo" Duplantis a ratat însă primele sale două încercări, iar cei 80.000 de spectatori au început să-şi spună că s-ar putea să reuşească de data asta.

Dar, de la capătul pistei, suedezul a lăsat publicul să-l împingă, lansându-se apoi pentru ultima sa încercare şi realizând ceea ce spera toată lumea: să sară peste ştachetă la 6,25 m, al nouălea său record mondial, pe care îl va îmbunătăţi pentru a zecea oară (6,26 m) câteva săptămâni mai târziu.

Pe data de 11 august 2024, sub razele soarelui şi în mijlocul patrimoniului parizian, atleta olandeză Sifan Hassan a reuşit o performanţă colosală prin câştigarea maratonului olimpic, după ce a cucerise medaliile de bronz în probele de 5.000 m şi 10.000 m la Jocurile Olimpice de la Paris, relatează AFP.

"În fiecare moment al maratonului am regretat că am concurat în probele de 5.000 m şi 10.000 m. Şi mi-am spus: 'De ce fac asta? Care este problema mea?", a relatat Hassan după ce a trecut linia de sosire, cu timpul de 2 h 22 min 55 sec, scriind o nouă pagină în istoria acestui sport.

Pentru că de la pista violetă de pe Stade de France la asfaltul regiunii pariziene, Hassan (31 ani) s-a măsurat la Paris cu tripla legendarului ceh Emil Zatopek, semnată la Jocurile Olimpice din 1952 de la Helsinki, ea a încheiat această provocare cu trei medalii.

De la Zatopek, medaliat cu aur pe trei distanţe, nimeni nu a mai realizat o asemenea performanţă.

Nu se câştigase încă nimic cu doi kilometri înainte de linia de sosire a maratonului, când mai erau încă cinci pretendente la victorie. Dar olandeza polivalentă a decolat apoi şi nicio altă concurentă, nici măcar deţinătoarea recordului mondial, etiopiana Tigst Assefa, nu a putut să o urmeze.

La trei ani de la trauma suferită în timpul Jocurilor Olimpice de la Tokyo, în 2021, regina gimnasticii artistice, americanca Simone Biles, a avut o revenire strălucitoare anul acesta la Paris, unde, cu trei medalii de aur, a impregnat încă o dată Jocurile cu supremaţia sa uluitoare, scrie AFP.

În capitala Franţei, Biles a revenit pe scena olimpică după ce a fost nevoită să-şi întrerupă Jocurile de la Tokyo, pentru a-şi proteja sănătatea mintală, Aceste pierderi de repere în spaţiu afectează gimnastele într-un mod neaşteptat şi le plasează într-o situaţie periculoasă, în principal la sărituri.

După o pauză lungă şi o muncă intensă de recuperare şi terapie, campioana americană a revenit la cel mai înalt nivel într-o Arena Bercy care nu a fost niciodată goală.

După cele patru titluri olimpice de la Rio 2016, ea a părăsit Parisul cu trei noi medalii de aur, cucerite în concursul pe echipe, la individual compus şi sărituri, dar mai ales cu dragostea regăsită faţă de sportul ei.

În total, gimnasta americană în vârstă de 27 de ani are acum în palmares unsprezece medalii olimpice, dintre care 7 de aur, la care se adaugă 30 de medalii cucerite la Campionatele Mondiale (23 de aur). O legendă a acestui sport, alături de Nadia Comăneci.

Aurul olimpic pentru a alina rănile după Cupa Mondială ratată în 2023: departe de XV-le Franţei timp de aproape un an, pentru a se dedica visului său olimpic, superstarul francez al rugby-ului Antoine Dupont şi-a depăşit din nou limitele.

Adaptându-se aproape imediat la specificul rugby-ului în VII, Dupont a devenit o verigă esenţială a echipei Franţei, cu un titlu mondial în iunie, la Madrid, şi mai ales cu un titlu olimpic la Paris, prima medalie de aur a delegaţiei franceze la JO 2024.

O performanţă extraordinară pentru Les Bleus, care nu au reuşit să se califice la Jocurile Olimpice de la Tokyo, în 2021, şi care s-au impus în finala de pe Stade de France în faţa "regilor" acestui sport, jucătorii din selecţionata Fiji, câştigătoarea ultimelor două titluri olimpice la rugby în VII (2016, 2021).

Deja încoronat cu clubul său Toulouse în prima ligă franceză (Top 14) şi în Cupa Campionilor la rugby în XV, Antoine Dupont a încheiat acest sezon extraordinar cu titlul de cel mai bun jucător din lume la rugby în VII, decernat în luna noiembrie la Monaco.

Acest titlu a venit la trei ani de la desemnarea sa drept cel mai bun jucător de rugby în XV, francezul devenind astfel primul rugbist din lume care a realizat o astfel de dublă.

Înotătorul Leon Marchand a câştigat patru medalii de aur la Jocurile Olimpice de la Paris, fiind desemnat "campionul campionilor" sportului francez, în tradiţionala anchetă de sfârşit de an a cotidianului L'Equipe.

Leon Marchand, în vârstă de 22 de ani, s-a impus la 200 m mixt, 400 m mixt, 200 m fluture şi 200 m bras în capitala Franţei, în faţa propriului public, obţinând şi o medalie de bronz cu ştafeta de 4x100 m mixt. Pentru acestei performanţe, el a fost desemnat cel mai bun înotător al anului de către Federaţia internaţională de nataţie (World Aquatics).

Statutul lui Marchand s-a schimbat odată cu Jocurile Olimpice, el descoperind imediat după succesele sale incovenientele noii sale vieţi de star internaţional.

''A fost o schimbare radicală de statut. (...) Am pierdut un pic din libertate şi din spontaneitate, deoarece nu mai pot ieşi la restaurant ca până acum'', regreta Marchand.

Celebrul său antrenor american Bob Bowman, cu care se pregăteşte de trei ani, a constatat şi el acelaşi lucru: ''El a făcut cunoştinţă cu noua sa viaţă după Jocurile Olimpice şi a fost dificil. Este stresant, mai întâi, să te prezinţi la Jocurile Olimpice şi să realizezi performanţe. Ia apoi, toate lucrurile care au urmat, chiar dacă au fost minunate, au un impact dur''.
AGERPRES (AS/autori: Mihai Dragomir, Vlad Constantinescu, editor: Mihai Ţenea, editor online: Simona Aruştei)