Costurile Jocurilor Olimpice de la Paris nu vor afecta pe termen lung finanţele Franţei, datorită faptului că 95% din infrastructura necesară era deja construită sau a avut nevoie de modernizări minore, se arată într-un studiu al agenţiei de rating financiar S&P Global Ratings (Standard and Poor's), citat de Reuters.

Bugetul de 9 spre 10 miliarde de dolari pentru Jocurile din vară (26 iulie - 11 august) este mai mic decât cel de la olimpiadele anterioare de la Tokyo, Rio şi Londra şi mai mic de o cincime al celui de la Beijing în 2008, ediţie pentru care factura a fost estimată la 53,7 miliarde de dolari.

Cheltuielile principale ale Parisului au inclus doar trei construcţii majore - Satul Olimpic, estimat la un cost de circa 1,5 miliarde de euro (1,64 miliarde de dolari), Centrul acvatic, pentru 175 de milioane de euro, o arenă de badminton şi una de gimnastică, de 138 de milioane de euro.

''Nu ne aşteptăm ca Jocurile să afecteze în mod semnificativ entităţile din sectorul public francez, inclusiv Parisul şi guvernul central'', a spus S&P, specializată în evaluarea bonităţii.

Bugetul ar urma să se împartă între 4,5 miliarde de euro pentru noi locaţii şi facilităţi şi celelalte 4,4 miliarde de euro, pentru cheltuieli de exploatare aferente, cum ar fi găzduirea şi funcţionarea reţelelor de transport.

Cheltuielile publice totale ale Franţei pentru Jocuri, inclusiv ale statului şi autorităţilor locale şi regionale precum Parisul, vor fi doar 28% din bugetul total estimat de S&P.

Vânzările de bilete, contractele TV şi de marketing ar trebui să aducă aproximativ 4,2 miliarde de euro, ceea ce ar putea acoperi până la 96% din costurile totale de operare, potrivit Comitetului Internaţional Olimpic (CIO).

Guvernul Franţei a fost de acord să ofere CIO o garanţie de 3 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 0,1% din PIB-ul său.

Impozitele pe profitul hotelurilor şi restaurantelor şi din vânzările către vizitatori ar urma să acopere o parte din costuri, în timp ce guvernul estimează că beneficiile economice ar putea atinge zece miliarde de euro.

Jocurile de Londra 2012 au avut costuri suplimentare peste buget de cinci miliarde de dolari, iar la Tokyo, din cauza pandemiei de Covid-19, costurile au ajuns la 26 de miliarde de dolari din cauza amânării evenimentului şi a lipsei spectatorilor din arene.

Cheltuielile pentru infrastructură ale Parisului au depăşit bugetul iniţial cu peste 37% faţă de proiecţia sa din 2016, deşi sunt mai moderate cu 14 puncte procentuale odată ce este luată în considerare inflaţia. Bugetul său de cheltuieli de funcţionare a crescut însă cu 15% faţă de estimările din 2019.

S&P a concluzionat că până la începerea Jocurilor ''derapajele bugetare reprezintă încă un risc''. AGERPRES/(AS/autor: Teodor Ciobanu, editor: Mihai Ţenea, editor online: Irina Giurgiu)